Nevoia de romanism

Romanismul, nationalismul, incep deja sa fiinteze si sa se manifeste chiar din momentul in care suntem constienti de ele, din momentul in care le dam nume, iar numele-l purtam in minte, devenindu-ne astfel preocupare si sprijin.
Academician GHEORGHE PAUN

Noi, romanii suntem o sinteza intre viziunea ideocratica a Rasaritului de tip platonic si viziunea latina, foarte precisa, foarte pragmatica, individualista la extrem, aristotelica a Occidentului.
Academician RAZVAN THEODORESCU

Identitatea nationala romaneasca este in curs de disparitie prin cedarea de catre noi a tuturor factorilor care descriu libertatea si independenta statului. Potrivit abordarii europene, ar trebui sa ne sacrificam idealurile total.
Academician MIRCEA MALITA

Romanii au constiinta latinitatii lor, si-au creat o cultura (o cultura de poeti si moralisti), iar morala (feldeinta, hirea) lor se bazeaza, adevarat, pe ideea de omenie si intelegere a vremelniciei omului pe pamant.
Academician EUGEN SIMION

Ideea de romanism aparea inca din veacul al XVIII-lea, cu radacini mai vechi. Este vorba de constiinta locuitorilor acestui spatiu. Chiar daca erau impartiti in teritorii diferite, locuitorii acestora aveau convingerea – adevar demonstrat prin izvoarele care ni s-au pastrat, – ca sunt unitari, moldoveanul, ardeleanul, munteanul, ca sunt romani.
Academicain DAN BERINDEI

Seria de interviuri comentate si cele cateva analize la zi pe care le continute aceasta carte, cuprinde articole publicate din august 2014 incoace in revista de cultura „Curtea de la Arges”, prin generozitatea redactorului sau sef, Academicianul Gheorghe Paun, cauia i se cuvin multumiri pentru spatiul generos acordat rubricii „Nevoia de romansim”. Discutarea temei de baza in compania unor invitati prestigiosi, oameni de cultura din toate domeniile, a permis alternarea viziunii proprii fiecarui invitat cu inserturile autorului, tiparite cu litere cursive. Am ales acest format pentru completarea datelor profesionale ale invitatilor si pentru argumentarea cu surse exterioare a deferitelor aspecte sugerate de titlul rubricii. Acestea din urma au inlocuit intrebarile si comentariile care s-au succedat in desfasurarea discutiilor cu participantii. Am pastrat stilul fluent, converational uneori, si am transcris cu fidelitate fiecare interventie pentru modul direct, dinamic, al comunicarii, care a completat paleta stilistica atat de diversa a ansamblului fiecarei editii. La sfarsitul inteviului este precizat numarul revistei „Curtea de la Arges” in care acesta a fost publicat, cu intentia de a da posibilitatea cititorilor interesati sa poata regasi si alte contributii jurnalistice care dau valoare publicatiei.
Nicolae Melinescu