Munții Maramureșului (cunoscuți adeseori și sub denumirea Carpații Păduroși, greșit atribuită în ultima vreme doar părții lor nordice) sunt o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Se întind în cea mai mare parte pe teritoriul actual al Ucrainei și în sud pe teritoriul nordic al României, respectiv închid la nord și est Depresiunea Maramureș.
Munții Maramureșului (cel mai înalt masiv montan aflat la granița nordică a țării, ce atinge altitudinea maximă de 1.957 m. în Vf. Farcău) se află în partea nordică a Orientalilor, învecinându-se la est cu Obcinele Bucovinei, la sud cu Munții Rodnei și Depresiunea Maramureșului, iar la nord cu Masivul Rakhiv, din țara vecină, Ucraina.
Parcul Natural Munții Maramureșului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural de tip peisaj terestru), desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitatelor naturale aflate în arealul parcului. Acesta este situat în nord-estul județului Maramureș, pe teritoriile administrative ale orașelor Borșa și Vișeu de Sus și pe cele ale comunelor Poienile de sub Munte, Repedea, Petrova, Bistra, Moisei și Vișeu de Jos.
Parcul include patru rezervații naturale de interes național corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN; astfel:
Vârful Farcău – Lacul Vinderelu – Vârful Mihăilecu (rezervație naturală de tip geologic, florisic și peisagistic) ce adăpostește rarități floristice, printre care: afin vânăt, floare de colț, bumbăcăriță sau vulturică.
Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsânii - arie naturală de tip faunistic instituită în scopul protejării cocoșului de mesteacăn, o specie de pasăre din familia fazanilor.
Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu, rezervație naturală de tip floristic și peisagistic creată în scopul protejării unei comunități de narcise din specia Narcissus radiiflorus care vegetează la o altitudine de 1600 m. în versantul drept al Vf. Tomnatec (1.618).
Stâncăriile Sâlhoi – Zâmbroslavele, arie naturală protejată de tip geologic, botanic și peisagistic. Aceasta adăpostește o specie de plantă cunoscută de localnici sub denumirea populară de lingurea (Cochelaria pyrineaca var. borzaeana).
Harta Munţilor Maramureşului poartă indicativul MN08, ceea ce-nseamnă că este al optulea număr din colecţia „Munţii Noştri”.
Harta s-a editat folosind cele mai actuale tehnici de cartografiere şi s-a tiparit pe hârtie rezistentă la umiditate. Este uşor de citit şi simplu de utilizat datorită stilurilor de reprezentare cartografice, specifice firmei Schubert & Franzke şi datorită structurării practice ale informaţiilor. Totul este la îndemână, exact acolo unde este necesar, fiind utilă atât pasionaţilor de drumeţii cât şi profesioniştilor.
Toate traseele au fost parcurse pe teren cu GPS-ul. Acestea sunt descrise în detaliu în limbile română şi engleză, unele trasee având ataşate imagini reprezentative. Fiecare traseu are o casetă tehnică conţinând: marcajul turistic verificat pe teren, ruta traseului, profilul cu punctele de reper mai importante, date referitoare la dificultate, lungime, urcuş total, coborâre totală, timp de parcurgere dus-întors, practicabilitate în funcţie de anotimp etc. Harta conţine şi un caroiaj UTM, un sistem de coordonate metric, fiind util în măsurarea rapidă a distanţelor pe hartă. Umbrirea şi curbele de nivel scot în evidenţă relieful, uşurând orientarea.
Aplicaţiile disponibile pe platformele iOS şi Android vor risipi aura nostalgică a hărţii, conferind produsului complexitatea tehnică obligatorie secolului în care trăim.
Să vă bucuraţi de această hartă, sus pe culmile însorite ale Munţilor Maramureşului, scrutând în zare culmile vecine, cele care vor da în curând numele următoarelor hărţi din colecţia „Munţii Noştri”.
