Mostenirea lui Stalin in Romania. Regiunea Autonoma Maghiara, 1952–1960

Traducere de Mugur Butuza

Regiunea Autonoma Maghiara este un subiect aproape necunoscut publicului larg. Cum a fost creat, cum a functionat si cum a fost abandonat un experiment sovietic, gandit de liderii de la Kremlin in frunte cu insusi Stalin – o regiune cu autonomie pe criterii etnice situata in inima Romaniei, locuita in proportie covarsitoare de secui, inapoiata economic, orientata cultural si istoric inspre Ungaria si neincrezatoare si in marele frate sovietic, si in guvernul de la Bucuresti? Ce urmareau sovieticii? Cum trebuiau definiti maghiarii din Transilvania: minoritate nationala sau nationalitate conlocuitoare? Ce simteau secuii? Care au fost relatiile locuitorilor regiunii cu Ungaria? Ce atitudine au avut autoritatile romane? Cum se desfasura viata economica, politica, sociala, culturala in R. A. M.? De ce si cum a fost desfiintata aceasta entitate?

Stefano Bottoni a realizat aceasta prima cercetare monografica a Regiunii Autonome Maghiare prelucrand – intr-un stil din care nu lipsesc ironia ori dramatismul – cele mai recente surse de arhiva romanesti, maghiare, sovietice si britanice (inclusiv izvoare istorice si monografice locale). 

Autonomia teritoriala analizata aici n-a fost un concept traductibil prin terminologia actuala; functia ei a fost alta. Cum Romania a trebuit sa urmeze modelul sovietic de impartire administrativa si teritoriala, R. A. M. n-a insemnat un teritoriu independent, o entitate si o administratie separate de statul roman; dimpotriva. Conducerea comunista romaneasca a preluat spiritul si litera contributiei lui Stalin la modificarea proiectului de constitutie: ideologia socialista era mai usor de acceptat si mai putin straina daca li se adresa oamenilor in limba materna. In conceptia lui Stalin, autonomia a fost utilizata drept principiu de conexiune, de formare a unei constiinte socialiste mai puternice.

„Cartea lui Stefano Bottoni e semnificativa prin detaliile ei privind politica la varf, istoria comunismului si viata cotidiana. Bottoni a folosit sursele romanesti, ungare si sovietice cu meticulozitate, pentru a spune povestea vie, convingatoare si grava despre modul in care Stalin a impus o solutie teritoriala pentru cea mai tulburatoare problema nationala a Romaniei. Bottoni pune aceasta poveste in contextul general al indelungatei istorii a Transilvaniei, al comunismului si nationalismului de dupa razboi, al epurarilor, dezghetului, conflictelor din interiorul blocului comunist si al politicilor etnice.“ — IRINA LIVEZEANU, Universitatea din Pittsburgh

STEFANO BOTTONI s-a nascut la Bologna, Italia, in 1977. A obtinut doctoratul in istorie la Universitatea din Bologna. A predat istoria Europei de Est sub contract cu Universitatea din Bologna, dupa care s-a alaturat Academiei Ungare de Stiinte, unde a fost, intre 2009 si 2019, cercetator la Institutul de Istorie in cadrul Centrului de Cercetari in domeniul Stiintelor Umaniste. Din 2019 este conferentiar la Universitatea din Florenta, unde preda istoria Europei de Est si istorie universala. A fost bursier la Zentrum für Zeithistorische Forschung din Potsdam si la „Imre Kertész“ Kolleg din Jena, precum si membru al proiectului international „COURAGE“, finantat de UE in cadrul programului Horizon Europe, despre opozitia culturala in Europa de Est in epoca socialismului de stat. Principalul sau domeniu de cercetare este politica fata de minoritati si relatiile interetnice in blocul sovietic. In limba romana a publicat recent Lungul drum spre Occident: O istorie postbelica a Europei de Est (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2021).