Moartea era un iepure şchiop

„Ce-ar fi dacă asemeni lui Alice te-ai trezi nu în Wonderland, ci pe un alt tărâm la fel de magic, unde Iepurele de Martie e un straniu iepure şchiop, sau, mai pe şleau, cum o spune şi titlul cărţii: Moartea, dar o Moarte deloc terifiantă care în imaginaţia exuberantă a autoarei se desfăşoară şi se înfăşoară într-un fir/şir de întâmplări cu valenţe benigne, ludice, ba chiar de comedie bufă, cu animale şi personaje fantaste: un carusel când gigant, când minuscul, al unui aproape adult-copil, învârtindu-se halucinant sub ochii cititorului invitat cu nobilă graţie şi subînţeles să participe la jocul acesta unde nu mai ştii cu exactitate cine şi pentru cine face cărţile. Misterioasă şi ludică deopotrivă, autoarea se lasă „citită” mai mereu „ca o tulbure şaradă tristă” /„când îngerii urzesc blesteme cu urşii de pluş” chiar la căpătâiul ei.”

Ofelian Prodan