„Scriitorul norvegian Jan Wiese (1928-2014) a fost vreme de 15 ani directorul editurii J. W. Cappelens Forlag, iar Kvinnen som kledte seg nakken for sin elskede (1990) e singurul sau roman, care s-a bucurat de un succes international, fiind tradus in 15 limbi. In 2006, ziarul Dagbladet il plasa in topul celor mai bune 25 de romane din ultimii 25 de ani.
Ce i-a atras insa pe cititorii acestui roman, care azi poate a ramas in umbra altor titluri de succes ale literaturii norvegiene? Jan Wiese a scris o carte care imbina atmosfera istorica, traditia religioasa a Evului Mediu si tainele iubirii intr-o poveste cu tenta politista, care te invita sa-i descalcesti itele si sa-i talmacesti sensurile. Romanul se construieste pe trei planuri narative, inchegate in jurul unui personaj central: un fost bibliotecar care, aflat in inchisoare din motive care ne sunt necunoscute, incearca sa retraseze firul unei misterioase povesti ce se tese in jurul unei picturi de altar, ascunse si uitate intr-un cotlon al Bibliotecii Vaticanului. Ceilalti doi naratori transporta cititorul in Italia medievala – un pictor si un povestitor ale caror destine se incruciseaza si care-si relateaza vietile intr-un manuscris de jurnale, insemnari si povestiri. Viata tanarului artist e marcata de intalnirea cu femeia pe care o vede ca pe intruchiparea Sfintei Fecioare, insa incercarea de-a o picta intr-un tablou de altar se incheie nefast. Dar intalnirea cu povestitorul il ajuta sa treaca peste prejudecati si sa gaseasca un alt sens vietii, sa se inteleaga mai bine pe el insusi, dar si sa-si regandeasca relatia cu divinitatea.”
Georgiana Bozintan, Calina Moldovan si Ioana Hodarnau
