O cercetare detaliată, cu numeroase perspective înnoitoare, asupra unui capitol important al prozei moderne și postmoderne românești, cartea aceasta își fascinează cititorul prin plăcerea cu care se apleacă asupra „literaturii-la-oglindă”, ca într-o oglindă. Metaficțiunea e narcisiacă, sugerează autoarea, parafrazând una din cele mai celebre afirmații ale lui Jacques Derrida: „love is narcissistic”. Sau …literatura, ca și dragostea, este narcisiacă? Cărțile sunt oglinda noastră – este ideea fundamentală spre care studiul se îndreaptă din unghiuri inedite și, nu o dată, ironice.
Ioana Bican
Decizia de a discuta problema metaficțiunii printr-un corpus al romanelor românești de la origini și până în epoca interbelică presupune transformarea unei reflecții de poetică și politică a literaturii într-o aplicație de istorie literară. Ipoteza centrală e că există o dimensiune diacronică și în același timp locală a tehnicilor metaficțiunii și a integrării lor în roman, observabilă pe durata, relativ scurtă, a unui secol. Pariul acestei cărți, care are curajul să se desprindă de evidențele teoretice, este acela de a încerca o relectură a istoriei romanului românesc, chiar și a formelor sale rudimentare sau subdezvoltate, din unghiul unei obsesii postmoderne.
Adrian Tudurachi
În contextul discuţiilor actuale cu privire la regândirea (în primul rând metodologică) a studiilor literare, Iulia Tegge propune, în Mirajul reflectării. Spre o istorie a metaficțiunii în romanul românesc, o soluţie echilibrată, lipsită de excese metodologice sau de accente discontinui, preocupată de latura raţionalist-structurantă a unei cercetări de profil filologic, prin care construcţia critică să poată fi convingătoare, atât în mizele ei diacronice, cât şi în cele analitice. În câştig iese, din această strategie interpretativă, tocmai relaţia dintre autorii discutați şi personajele în care aceştia se oglindesc, în propriile lor texte literare.
Călin Teutișan
Cartea Iuliei Tegge demonstrează că, departe de a fi un fenomen specific postmodern, metaficțiunea are rădăcini culturale adânci, însoțind ca o umbră literatura română de la începuturile ei. Siguranța formulelor și ingeniozitatea analitică puse în slujba acestui demers sunt neobișnuite nu doar pentru un debutant.
Alex Goldiș
