Metoda 3. Cunoasterea cunoasterii

Un proiect dintre cele mai complexe: creierul produce mintea, singura care poate cunoaste creierul; mintea/creier nu poate gandi fara un limbaj si o cultura, iar cunoasterea nu reflecta natura lucrurilor, ci o traduce si o construieste. Pe scurt,, cum cunoastem ceea ce cunoastem? – Jacques CORTÈS, Universitatea din Rouen

Ideile, fara a dispune de o autonomie poprie, dispun de o putere proprie, care le confera o realitate si o existenta obiectiva; dependenta de minte/creier si de cultura, ele retroactioneaza asupra mintii/creier si a culturii. Exista o sfera a ideilor (noosfera). Am invatat ca ideea care ne elibereaza e si cea care ne alieneaza. Conditiile noastre de acces la cunoastere sunt si conditiile noastre de acces la realitate, pe care gandirea noastra nu o reflecta, ci o construieste/traduce sub forma de reprezentari, pornind de la un poli-program bio-antropo-socio-noo-cultural. Ideile se fac ecoul temerilor noastre, al indoielilor noastre, al dorintelor, nevoilor, aspiratiilor noastre si se hranesc din aceste temeri, indoieli, dorinte, nevoi, aspiratii. Ideile dotate cu o puternica incarcatura emotionala se pot transforma in idoli, mituri, ideo-mituri, comportandu-se ca niste fiinte agresive, belicoase, crude; ca niste zei. – Robin FORTIN, Universitatea Laval