Mituri vechi si noi, lamuriri bisericesti si consemnari din presa, carti initiatice, arhive ezoterice sau alte surse
Dintotdeauna, omul a simtit ca traieste concomitent in doua lumi, adesea cea paralela la cotidian reverberand o alta profunzime, chiar daca, de multe ori, una malefica. Universul secund al Fiintei ascunde felurite proiectii ale intunericului totusi revelator si, in fapt, aceasta latura existentiala tainica – bantuita de vraji si farmece, de descantece si invocatii magice, de afurisenii si anateme, de imprecatii si blesteme – scoate la iveala sinele cotropit de indoieli, care tanjeste sa se elibereze deopotriva de temeri si ispitiri, de la Pacatul Originar incoace si nu numai.
Eliberarea de aceasta presiune multipla, pe care multi o considera mult prea obscura pentru a si-o recunoaste, este posibila si Parintii Bisericii de ieri si de azi au dovedit-o de atatea ori, prin exorcizarea, simbolica sau nu, a suferintelor provocate de spaimele pacatoase si angoasele terifiante ascunse in afundul sufletului. Intr-un fel proceda, sa zicem, arhimandritul Ilarion Argatu de la Cernica si in alt fel Sfantul Nectarie din Eghina, insa la capatul drumului inceput printr-o cutremuratoare spovedanie, minunea regasirii de sine se va fi petrecut si nu o singura data.
Si totusi, lumea credintei nu neaparat populare este plina de cazuri in care rugaciunea coexista cu blestemul, afurisenia, farmecele sau descantecele. Nu ne putem preface ca toate acestea nu functioneaza si produc urmari, adesea vatamatoare, evidentiind precaritatea fiintarii intr-un orizont de o mare incertitudine.
Nu se pot nega nici apetitul special pentru supranatural al poporului nostru si nici cortegiul inspaimantator al intamplarilor tragice care au insotit deopotriva magia alba si magia neagra, adesea transformandu-se intr-un reinnoit pariu cu moartea si pierderea sperantei la o posibila Mantuire…
