Obiectivul general al managementului financiar se refera la maximizarea valorii de piata a firmei. Prin atingerea acestui obiectiv este justificata, din punct de vedere financiar, investitia initiala in afacere, realizata de actionarii firmei. Pentru a-l indeplini, managementul trebuie sa identifice si sa selecteze acele oportunitati de investitie care genereaza cele mai consistente fluxuri de valoare economica. Din aceasta perspectiva, intreaga firma reprezinta un portofoliu de investitii anterioare pe baza carora a fost creat actualul patrimoniu economic al firmei, ca expresie a potentialului ei de crestere si competitivitate. Insa descoperirea posibilitatilor de investitii si fundamentarea lor corecta constituie doar o parte a problemei.
Maximizarea valorii de piata a firmei are loc atunci când deciziile privind investitiile sunt perfect armonizate cu evolutiile celorlalte dimensiuni financiare importante si perfect integrate in contextul strategic al firmei. Aceasta este viziunea asupra managementului investitiilor pe care o promovam in lucrarea de fata.
In capitolul 1 sunt abordate elementele generale asociate conceptului de investitie: proiectul de investitie, dimensiunile financiare ale eficientei investitiilor, precum si metodele traditionale si actuale de fundamentare si selectare a investitiilor. In capitolul 2 este intreprinsa o analiza minutioasa a structurii procesului investitional la nivel de firma: etapele specifice ale acestui proces si continutul lor, instrumentele si tehnicile de programare a proiectului de investitie si managementul riscurilor in proiectele de investitie.
Capitolul 3 este consacrat cash-flow-ului ca element esential de fundamentare economico-financiara a investitiei. Astfel, sunt analizate sistematic diferentele si interdependentele intre rezultatele economice obtinute de firma si trezoreria acesteia ca factori care conditioneaza aparitia cash-flow-ului. In continuare, este supusa atentiei complexitatea si multidimensionalitatea conceptului de cash-flow. Ideea centrala a capitolului se refera la faptul ca imaginea cea mai sugestiva a echilibrului financiar se regaseste in marimea cah-flow-ului firmei.
De asemenea, se atrage atentia asupra multitudinii destinatiilor pe care le poate avea cash-flow-ul, investitiile fiind doar una dintre ele. In mod argumentat, se pune intrebarea daca rentabilitatea este o masura fiabila a performantei investitiilor, iar capacitatea de autofinantare este abordata ca o forma speciala a cash-flow-ului. Ultimul aspect ridica problema determinarii sensibilitatii autofinantarii in raport cu modificarile survenite in volumul de activitate a firmei. Capitolul se incheie cu prezentarea unui model de alegere a tipului de cash-flow pentru fundamentarea investitiilor.
In capitolul 4 este supus examinarii critice impactul investitiilor asupra principalelor dimensiuni financiare ale firmei. In acest mod, este urmarita legatura inextricabila si complexa intre investitii si procesul de creare a valorii economice adaugate. Intre efectele si implicatiile generate de investitii este evidentiata relatia investitii – viabilitate financiara, ultima fiind vazuta ca masura a capacitatii firmei de a fi concomitent rentabila si echilibrata din punct de vedere financiar. Aceste aspecte scot in relief cu multa claritate impactul investitiilor asupra valorii firmei.
Continuând demersul analitic initiat in capitolul anterior, capitolul 5 se focalizeaza pe relatia dintre investitii si valoarea patrimoniala a firmei. Dupa examinarea caracterului multireferential al conceptului de valoare a firmei, sunt prezentati principalii factori interni si externi de formare a acestei valori. Activul net contabil si activul net contabil corectat reprezinta principalele forme ale valorii patrimoniale a unei afaceri, iar valorile substantiale si capitalurile permanente necesare exploatarii sunt privite ca forme specifice ale patrimoniului economic. Relatia investitii – valoare de rentabilitate este subiectul capitolului 6. Dupa reluarea unor consideratii fundamentale privind valoarea de rentabilitate a firmei si a principalelor tipuri ale acestei valori, atentia autorului se focalizeaza pe actualizarea cash-flow-urilor ca modalitate esentiala de determinare a valorii de rentabilitate.
In capitolul 7 sunt urmarite implicatiile investitiilor asupra managementului firmelor aflate in dificultate financiara. Sunt prezentate manifestarile dificultatilor financiare si cauzele lor. In acest context, un loc aparte este dedicat dimensiunilor financiare ale restructurarii / redresarii firmelor in dificultate. Procesul de redresare financiara a firmelor si reperele acestui proces constituie elementecheie ale capitolului. Stabilirea valorii firmelor in dificultate reprezinta, de aceea, aspectul esential al managementului redresarii, evidentiind rolul investitiilor. Capitolul se finalizeaza cu expunerea unui ansamblu de consideratii si principii de evaluare a activitatilor viabile si a celor deficitare din punct de vedere financiar.
Capitolul 8 se axeaza pe interdependentele dintre investitii si goodwill-ul firmei – excedentul de valoare globala asupra valorii patrimoniale, pe care firma il poate crea prin controlul unor active intangibile. Dupa trecerea in revista a metodelor clasice de calcul al goodwill-ului, este analizat impactul acestuia asupra valorii globale a firmei pe baza asa-numitei „rentabilitati diferentiale“ generatoare de supraprofit si, deci, de supra-valoare pentru afacere. Goodwill-ul este prezentat ca un excelent instrument de fundamentare si selectare a investitiilor.
In acord cu principalele teze din capitolul precedente, in capitolul 9 este dezvoltata relatia dintre competitivitatea economica a firmelor si teritoriilor, pe de o parte si investitiile in crearea si consolidarea activelor imateriale, pe de alta parte. Importanta acestei relatii se amplifica pe masura ce are loc consolidarea si afirmarea economiei bazate pe cunoastere. Având in vedere acestea, sunt descrise caracteristicile economice si financiare ale investitiilor imateriale si prezentate valentele lor ca factor de catalizare a cresterii economice in economiile moderne. Se argumenteaza ca orientarea dezvoltativa a unei tari sau firme este imprimata de atentia acordata investitiilor imateriale, intre acumularea capitalului intangibil si performanta economica existând conexiuni certe si puternice.
Capitolul 10 abordeaza strategiile de investitie la nivel de firma. Sunt analizate urmatoarele modele de strategie in materie de investitii – modelul ciclului de viata al intreprinderii, modelele de optimizare a portofoliului de activitati, modelele de optimizare a investitiilor, modelele de optimizare a structurii financiare si modelele de maximizare a valorii economice a firmei. Valoarea strategica a firmei este prezentata ca un concept care permite realizarea unei delimitari fine intre optici investitionale diferentiate. Capitolul 11 se concentreaza pe posibilitatile de simulare si previziune a proceselor investitionale. In acest sens, un rol aparte este rezervat conceptelor de activ economic dinamic si valoare efectiva neta a investitiei.
Lucrarea este destinata tuturor celor interesati de conceptele, instrumentele, si modelele care deriva dintr-o viziune holistica si sistemica asupra managementului investitiilor in particular si managementului financiar al firmei in general.
