General | |
---|---|
Authors | Ann Dowsett Johnston |
Publisher | Globo |
Year | 2016 |
Others | |
Language | Română |
Identification | |
Format | |
Dimensions | 15x22 cm |
Pages | 320 |
Cover | Paperback brosat |
Lupta unei femei dependente
34,90 lei
Authors | Ann Dowsett Johnston |
---|---|
Publisher | Globo |
Year | 2016 |
Language | Română |
Pages | 320 |
… fiica unei mame alcoolice, a fost cea mai mică dintre cei patru copii, având fraţi mult mai mari. „Casa noastră era ca o zonă de război — mama nu avea abilităţile sau capacitatea de a-mi fi cu adevărat mamă,”
A început să bea la 11 ani si i se permitea să bea vin la cină, în fiecare seară. Părinţii ei mâncau sus, iar Karin se furişa la subsol, unde mânca în faţa televizorului, singură. „De multe ori, primeam şi al doilea pahar cu vin şi mi se permitea atâta timp cât stăteam cuminte.”
Işi aminteşte că s-a îmbătat prima dată atunci când fratele bunicului, pe care îl iubea mult, a murit curăţând zăpada cu lopata. Avea 13 ani. „Am mers direct în subsol şi am dat pe gât aproape toată sticla cu vin”, spune Karin. „Nu-i un lucru normal pentru cei de 13 ani.” O „beţie” în facultate, lucra din greu în timpul săptămânii, apoi, în weekend, făcea „lucruri prosteşti, nechibzuite”.
Căsătorită, având doi copii, Karin a suferit depresii postna-tale severe, plus episoade serioase de depresie în primele decade, însă, de-a lungul întregii sale cariere, viaţa profesională i-a fost excelentă.
De fiecare dată când s-a întors din concediul de maternitate, a revenit la un job mai bun, cu o poziţie mai bună. Pe măsură ce urca pe scara profesională, a început să bea seară de seară, ieşind cel puţin o noapte pe săptămână, pentru a bea cu colegii de birou. „Ajungeam acasă la două dimineaţa şi plecam la serviciu încă pilită — nu eram singura.
Odată, am fost prinsă vomând într-un ghiveci de plante^ dimineaţa. Am spus: «Scuze, sunt însărcinată.« Băutura m-a ajutat să trec peste toate limitele morale. Era un fel de societate fără legi: aveam un puternic sentiment că puteam face orice ne doream.”
Karin şi soţul ei au băut întotdeauna mult impreuna, „Deschideam o sticlă de şampanie, în drum spre casa de la ţara, în nopţile de vineri, ajungând destul de chercheliţi.''
Incetul cu încetul, ura faţă de sine a început să crească. „Obisnuiam să cred că sunt rezistentă, dar rezistenţa mea venea după o sticla de votcă”, spune Karin. „In cele din urmă, beam două pahare mari înainte de cină, o sticlă de vin la cină şi mai multă votcă după aceea.”…