Lungul drum catre Acasa

Eu, cand m-am intors la ortodoxie, ce m-a animat?… Am avut un soi de animare cand mi-am dat seama ca Biserica si trairea ortodoxa si traditia ortodoxa (traditia deja incetase pentru mine sa mai fie un set de reguli rigide), dar in traditia vie ortodoxa vedeam un fel de lant de oameni in timp, din secolul I pana incoace, in zilele noastre. Lant! Aproape il vizualizam, cu haine diferite, potrivite epocii, vremii in care traisera, dar toti facand parte din acelasi duh. Un sir, o unitate, o entitate formata din indivizi diferiti, din locuri si vremuri diferite, dar toti in cadrul a ceea ce se numeste ortodoxie, toti in acelasi duh, toti traind in acelasi duh, locuri diferite, limbi diferite, obiceiuri secundare diferite, de la o tara la alta, dar o unitate intre ei; aveau un numitor comun. Cand mi s-au deschis ochii si am avut aceasta imagine, mi-am zis ca trebuie sa fiu in rand cu ei, vreau sa fiu in rand cu ei, sa ma asez la rand, in randul lor. Bine, zic de traitori, nu vorbesc de sfinti. Bine, ca multi dintre ei erau si sfinti. Eu, daca intru in Biserica, ma asez in rand cu ei. Cu toti traitorii, cu toti care au invatat credinta ortodoxa si au incercat sa aiba si trairea ortodoxa.

Bogadan Mateciuc