Lucrările de tăiere de la A la Z

În această carte sunt prezentate lucrările de tăiere efectuate la plantele lemnoase, respectiv la pomi şi arbuşti fructiferi, viţă-de-vie, arbori şi arbuşti ornamentali, la conifere şi trandafiri. Se ştie că, odată cu trecerea fazelor de creştere din tinereţe şi de producţie, plantele lemnoase se epuizează, îmbătrânesc. Tăierile stabilesc un echilibru între creştere şi rodire, prelungesc durata de viaţă a plantelor, îmbunătăţesc sănătatea acestora, perioada lor de rodire şi – nu în ultimul rând – le conferă un aspect îngrijit şi mai plăcut.

Pas cu pas, cititorii sunt informaţi care este momentul optim pentru efectuarea tăierilor, care sunt instrumentele potrivite şi cum se utilizează acestea astfel încât rănile produse plantelor să fie cât mai puţine, în ce constă întinerirea sau cum se execută o toaletare corectă.

Stilul accesibil de prezentare, schiţele precise şi tabelele explicite îi ajută pe cititorii mai mult sau mai puţin experimentaţi să-şi însuşească repede şi uşor tainele lucrărilor de tăiere.

Potrivit autorilor, Czáka Sarolta și Valló László, cartea „nu face referire la plantare, înmulțire, alegerea speciilor și soiurilor”, conținutul acesteia este strict axat pe lucrările de tăiere și toaletare. De la noțiuni generale de botanică, metode de tăiere, perioada în care se execută tăierile și uneltele necesare, la lucrări de tăiere la măr, păr, gutui, pruni, caiși, aluni, nuci, castani, vița de vie, arbuști ornamentali, și altele, totul este descris și ilustrat, până la cel mai mic detaliu.

Pentru a vă convinge de cele relatate mai sus, vă vom reproduce în cele ce urmează, un fragment din capitolul „Lucrările de tăiere la vița-de-vie”.

Reîntinerirea și schimbarea lemnului multianual de suport

Oricat de bine ar fi executate tăierile, mai devreme sau mai tarziu butucul se degarniseşte în mare parte. Dacă tăierile nu sunt executate corect, fenomenul apare mai repede. Tăierile de formare şi de întreţinere reduc semnificativ acest proces nedorit, dar în ciuda acestui fapt elementele de rodire cresc în înălţime, în fiecare an. Lemnul multianual de suport alungit, braţele de rod degarnisite sau butucul imbătranit se elimină şi se înlocuiesc cu elemente noi. Organele tinere de producţie se pot forma în doi, trei ani. Pentru regenerarea cordoanelor se foloseşte o coardă lacomă cât mai apropiată de partea vizată. Din aceasta se formează un cep scurt de rezervă, care reprezintă punctul de pornire al lemnului tânăr. Durata perioadei de regenerare şi întinerire (doi sau trei ani) este determinată de gradul de dezvoltare al corzii lacome.

Reîntinerirea durează trei ani dacă coarda lacomă este slab dezvoltată (nu ajunge la grosimea unui creion); Din aceasta se poate forma un cep de rezervă cu un ochi. în primăvara anului următor avem o coardă viguroasă, dezvoltată din cepul de rezervă. Aceasta se reduce sub forma unui cep cu doi ochi. Deocamdată, în cazul părţilor care urmează a fi înlocuite se aplică tăierile obişnuite. în primăvara celui de-al treilea an, din cepul de doi ochi se formează două corzi viguroase, pe care se aplică tăierile de formare. Lemnul îmbătranit se elimină.

Reîntinerirea braţelor. Cu timpul, lemnul multianual al braţelor se transferă spre margine. Coardele de rod devin mai slabe şi mai rare spre vârf şi în partea de mijloc a braţelor. Se impune regenerarea întregului braţ. Primul pas constă în formarea unui cep de siguranţă la baza acestuia. Un braţ de 60 cm se înlocuieşte cu lăstarul (de aceeaşi dimensiune) format din cepul de siguranţă. Braţul de 120 cm se înlocuieşte în două etape, pe bucăţi de câte 60 cm.