Lacrimi de stele

„Intr-o zi de sarbatoare,

Dintr-o lacrima de stea,

Rasarit-a mandra floare,

In gradina cu izvoare.

Si al tau nume il va purta,

Dalian, dragostea mea.

Se povesteste ca demult, tare demult, intr-un regat maret de la Soare-Rasare domnea maritul rege Diandru, dimpreuna cu frumoasa lui regina, Diadara. Erau amandoi tineri si frumosi, se iubeau cu o dragoste curata, fara de margini, si erau iubiti de poporul pe care il carmuiau cu multa intelepciune si dreptate.

Intr-o seara limpede si senina de vara, tocmai la ivirea stelelor pe bolta, regina aduse pe lume un baiat frumos ca o floare, cu ochii limpezi, luminosi, de un albastru stelar. Fericit si mandru de frumusetea fiului sau, maritul Diandru trimise vorba preainteleptului pustnic Palisandru, ce vietuia intr-o pestera din padurea de stejari de la marginea regatului, rugandu-l staruitor sa vina la castel, sa ii binecuvanteze copilul.”