Vreau sa cred ca, in paginile acestui volum, nu veti gasi doar poezie, ci un carusel de emotii care sa va poarte in alte si alte stari de fiecare data cand veti citi o noua insiruire de versuri.
Mereu am sustinut ca poezia inceteaza sa-mi apartina din clipa in care am eliberat-o spre ochii cititorilor… asa ca va rog sa nu cautati sa intelegeti ce a vrut sa spuna autorul – uneori nici el nu isi mai aminteste ce scanteie a declansat scrierea unei anumite poezii – ci sa va acordati libertatea de a simti ce inseamna versurile pentru voi.
Erotismul se impleteste cu grotescul… simplitatea banala cu alambicari absurde… urbanul palpabil cu infinitul efemer al universului… clasicul cuminte cu modernul violent. Asta este lumea poeziei mele.
Lumea ar zice: „E tot nebun …”
nestiind ce aproape sunt de tacere.
(Adrian Maniu – Primavara futurista)
