Initiere in filosofia contemporana

Asumandu-si riscuri multe si mari, “filozofia contemporana” insasi fiind un spatiu (si un timp) al incercarilor, Vasile Macoviciuc se fereste de didacticismul ucigator, mai ales in acest caz. Daca isi dedica scrierea studentilor sai, inteleg ca tine la ei. El nu vrea ca acestia sa “invete” filozofie citind aceasta carte indreptata catre ei. In genere, profesorul de filozofie numai daca este prea sigur de sine, nefilozofic de sigur, crede ca este rostuit sa-i faca pe altii sa stie filozofie sau ce si cata stie el. Asa incat nu-si numeste cartea Initiere dintr-o oarecare (sanatoasa, de cele mai multe ori, dar pentru supravietuire larvara) prudenta. El crede ca acela ce se incumeta la scrierea unei carti despre filozofia contemporana propune, de fapt, exercitii de deprindere a tehnicii gandirii filozofice.

      Vasile Macoviciuc gandeste “filozofia contemporana” dupa principiul mai vechi, al unului in toate, ceea ce inseamna ca urmareste identificarea modului de a fi al filozofiei in varii “incercari”, de regula, exemplare. De aici si “structuralitatea” ademenitoare, fiind de tot posibila ca adevar, a cartii. Autorul alege dominanta fiecarei filozofii si astfel configureaza un fel de sistem de constelatii: “Contributii in ontologia umanului” (de la Kierkegaard la Sartre si Heidegger), de la de Saussure la Eco (in ordinea faptului de a fi al omului, fiinta significativa), “Orientari in epistemologia contemporana” (de la Russell la Kuhn), “Perspective stiintifice si filosofice asupra experientei estetice” sau “Elemente de filosofia moralei”.
Prof. univ. dr. Gh. Vladutescu