Influenta schimbarilor climatice asupra Romaniei. Impact economic si masuri de prevenire la nivel regional

Moto:„Problema schimbarilor climatice si ceea ce facem in acest sens ne va caracteriza pe noi, era noastra si, in cele din urma, mostenirea noastra globala.” Ban Ki-moon, Secretarul General al Natiunilor Unite, 2007

 Ca in orice cercetare, baza teoretica fundamentata prin concluzii anterioare, trebuie sa constituie o premisa pentru continuarea cercetarii problematicii, in cazul nostru, cea a schimbarilor climatice. Aceasta are nevoie de cat mai multe analize economice si aplicatii care sa-i ateste sau sa-i respinga valabilitatea. De aceea, lucrarea de fata cuprinde, pe langa partea teoretica indispensabila, cateva analize aplicate domeniului prevenirii schimbarilor climatice, ale caror rezultate sa poata fi integrate, ulterior, in cercetari care isi vor stabili printre obiective analiza aprofundata a unor coordonate apartinand acestui domeniu.

 In context, cercetarea influentei schimbarilor climatice si a impactului economic al acestora nu poate decat sustine implementarea cu succes a masurilor de atenuare si adaptare la schimbari climatice prevazute in Strategia CRESC si PNASC 2016-2020, precum si, eventual, completarea si imbunatatirea acestora. Acest lucru devine cu atat mai stringent cu cat amenintarile schimbarilor climatice au devenit tot mai prezente in Romania, cu precadere, prin cresterea perioadelor secetoase, a temperaturilor si accentuarea, la intervale de timp tot mai dese, a evenimentelor meteorologice extreme. De asemenea, aplicarea masurilor de prevenire a schimbarilor climatice la nivel regional a devenit urgenta din cauza secetelor accentuate si a furtunilor violente inregistrate in Romania, ceea ce a condus la scaderea drastica a resurselor de apa (la 30% din cele ale unui an normal) sau la inundatii, deseori catastrofale, cu pierderi de vieti omenesti si pagube materiale (Acad. Romana, 2015).

 De asemenea, trebuie sa subliniem faptul ca preocuparea constanta a unor cercetatori din cadrul INCE pentru imbunatatirea conexiunilor dintre zonele cele mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate din Romania si facilitarea propagarii efectelor benefice ale dezvoltarii durabile asupra intregului teritoriu, a constituit un impuls suplimentar pentru cercetarea de fata. Aceasta, avand in vedere faptul ca efectele negative ale schimbarilor climatice au un potential semnificativ de accentuare a decalajului regional.

 Avand in vedere acest context de cercetare particular, consideram ca lucrarea de fata este importanta pentru ca, pe de o parte este, dupa stiinta noastra, primul studiu care analizeaza, in context european, consistenta celor doua documente emblematice pentru alinierea Romaniei la tintele formulate de UE pentru 2030, in orizontul anului 2050: Strategia nationala privind schimbarile climatice si crestere economica bazata pe emisii reduse de carbon – CRESC si Planul national de actiune 2016-2020 privind schimbarile climatice – PNASC2  si, pe de alta parte, incearca pe baza unor analize economice sa argumenteze un set de propuneri si recomandari care sa poata fi luate in calcul, inclusiv, cu ocazia primei revizuiri a continutului Strategiei CRESC si/sau a PNASC, documente programatice care se afla in stadiul de avizare externa.

 Dupa parcurgerea unui deceniu si jumatate din secolul XXI, putem consemna faptul ca analistii care identificau ca tendinta globala potentarea unor crize majore, din pacate, au anticipat corect. Conform unor analize sintetice recente, pe „lista scurta” a celor mai alarmante scenarii privind pericolele cu care este foarte probabil ca omenirea sa se confrunte pana la mijlocul secolului nostru se afla, alaturi de razboiul cibernetic sau chiar nuclear, iminenta confruntarii cu efectele dezastruoase ale schimbarilor climatice.

 Cu toate acestea, lucrarea de fata nu isi propune sa intretina teama generata de efectele schimbarilor climatice, care a fost alimentata de concluzii catastrofice, survenite in urma unor analize predictive efectuate pe baza metodei scenariilor. Din contra, pozitia noastra de principiu este aceea ca amenintarile climatice, in special, cele la adresa regiunilor Romaniei, pot reprezenta si o oportunitate pentru responsabilizarea tuturor institutiilor care se ocupa de identificarea, corelarea si interpretarea tendintelor globale, asa cum rezulta acestea din impactul estimat in diverse scenarii. In acest sens, institutiile, precum si toti factorii interesati in prevenirea efectelor schimbarilor climatice, vor trebui sa-si intareasca in permanenta capacitatea de a face fata cat mai bine situatiei, prin aplicarea urgenta a tuturor masurilor necesare.

 Avand in vedere faptul ca in ultimii ani se constata accelerarea schimbarilor climatice, acestea ar putea sa forteze, pana in 2050, in jur de 200 de milioane de oameni sa-si paraseasca locuintele.  De asemenea, dilatarea termica a apei si topirea calotei glaciare si a ghetarilor, ar putea duce la inundatii catastrofale, care sa distruga orasele de coasta. Alaturi de acestea, schimbarile climatice vor duce la diminuarea recoltelor, ceea ce va insemna infometarea a peste 20 de milioane de locuitori din Asia, Africa si America de Sud. Totodata, cresterea temperaturilor, a precipitatiilor si a umiditatii la nivel global vor facilita raspandirea insectelor purtatoare de boli contagioase, care vor conduce la declansarea unor adevarate pandemii.

 Din acest tablou, extrem de succint, putem desprinde totusi concluzia ca presiunea schimbarilor climatice va fi cu atat mai mare asupra statelor slab dezvoltate, cum este si cazul Romaniei.  Astfel, pe fondul tendintei demografice, migratiei, ratei saraciei si a coruptiei din tara noastra, schimbarile climatice se inscriu intre riscurile si amenintarile la adresa securitatii nationale, fapt ce obliga la abordarea acestora in mod conjugat, inter si multidisciplinar. De aceea, studiile din aceasta arie tematica depasesc simplul nivel al problematizarii pentru a se inscrie pe directii de cercetare in care componenta schimbarilor climatice nu mai este analizata separat, ci in raport cu intregul mediu economico-social romanesc.

 Importanta si relevanta tuturor acestor aspecte sporeste considerabil daca avem in vedere faptul ca schimbarile climatice pot conduce nu doar la deteriorarea ireversibila a ecosistemelor si a conditiilor de trai  – trimitand astfel umanitatea inapoi in timp – ci si la escaladarea conflictelor geopolitice. Avand un asemenea potential de risc pentru pacea, solidaritatea si coeziunea umana la scara intregii Planete, schimbarile climatice necesita o abordare pe cat de documentata, pe atat de riguroasa. Aceasta trebuie sa contina o viziune clara; sa faca apel la concepte relevante, sa se bazeze pe principii coerente si sa beneficieze de aportul unor instrumente corespunzatoare magnitudinii amenintarilor schimbarilor climatice(…).