Traducere de Marius-Adrian Hazaparu
„Timp de aproape trei decenii, cautand sa se inteleaga pe sine ca roman, Marius Turda a facut un ocol sistematic prin culturile si istoriile altora. Si prin viziunile si teoriile care la noi fusesera tacit eliminate din memoria autoscopiei nationale, desi in speculatiile interbelice despre specificul national, precum si in actiuni extreme din perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial ele jucasera un rol decisiv. Dupa ce reusise acolo unde modernismul mimetic ratase, realizand prin ontologia etnica o sinteza intre autohtonism si europenism, antimodernismul nostru radical a lasat in urma preocuparile pentru limba perfecta si spatiul perfect, concentrandu-se pe omul perfect. Iar pentru asta a ajuns, asemeni altora, la eugenism, rasism si genocid. Este istoria spusa de aceasta carte fundamentala.” (Sorin Antohi)
„O lectura esentiala pentru oricine vrea sa inteleaga istoria stiintei si a politicilor publice in Romania interbelica. Cartea lui Marius Turda, rezultata in urma unei excelente cercetari si la fel de bine scrisa, provoaca o regandire a perioadei de glorie a intelectualitatii si culturii romanesti intr-o lumina critica necesara, relevand nivelul generalizat de interes in teorii eugeniste si in politici excluzionare in jurul unor notiuni rasiale despre identitate, societate si stat.” (Maria Bucur)
„Mai mult decat cu oricare dintre cartile lui Marius Turda, cu acest volum am avut o relatie de iubire la prima lectura, pentru simplul motiv ca este un text ce aduce perspective noi pe un subiect mult dezbatut in cultura romana si despre care cu greu ai fi putut crede ca se mai poate scrie inovator: dezbaterile identitare ale romanilor sau – ca sa il parafrazam pe un mare filosof al secolului al XVIII-lea – cum poate fi cineva roman? Ei bine, Marius Turda pune in lumina fata mai putin cunoscuta a acestor dezbateri care in perioada interbelica mizeaza pe biopolitica si eugenism, la un moment dat chiar pe rasism. Este o carte fascinanta despre nationalism, avatarurile biologizarii natiunii si pericolele modernitatii; este in cele din urma o carte avertisment pentru noi, cei de astazi, un manual de vanat demoni.” (Constantin Barbulescu)
„Dupa eliberarea din sclavie, singura optiune pentru romi parea aceea de a deveni «romani noi», o buna parte din identitatea lor culturala fiind distrusa pe durata acesteia. Stigmatul sclaviei, care atragea cu sine ideea inferioritatii rasiale a romilor, nu avea sa fie sters odata cu inceputurile formarii unui stat national romanesc, ci mai degraba intarit prin ideea crearii in paralel a unui «roman perfect». Politicile eugenice ale «perfectiunii» aveau sa fie definite prin tot ceea ce era considerat specific cultural romanesc de catre elite si de catre stat. Biologizarea identitatii nationale avea sa conduca in final la deportarea in Transnistria a 25000 de romi si la moartea a jumatate dintre ei. Cartea lui Marius Turda nu doar ofera o perspectiva comprehensiva asupra acestor idei si fapte, ci ne obliga sa reflectam la ele.” (Adrian Nicolae Furtuna)
„Lucrarea lui Marius Turda este o cercetare tulburatoare despre acea parte a istoriei moderne romanesti pe care am cunoscut-o prea putin pana acum si pe care continuam sa nu dorim sa o cunoastem: e perioada in care statul roman se formeaza ca national si unitar pe baze etnice, rasiale, eugenice si biopolitice. Incercand sa raspunda la o intrebare ce trebuie sa ne bantuie neincetat constiinta colectiva (cum a fost posibil sa deportam si sa ucidem prin impuscare, infometare si imbolnavire sute de mii de evrei si zeci de mii de romi?), Marius Turda analizeaza obsesia, deloc specific romaneasca acum un secol, de a identifica romanul perfect, purificat biologic, etnic si politic de orice element strain care i-ar putea afecta autenticitatea. Comunitatea nationala romaneasca se construieste prin discursuri si politici rasiale si eugenice, larg impartasite de elita intelectuala a tarii, discursuri si practici care trebuiau sa impiedice degenerarea rasei romanesti si sa incurajeze separatia stricta intre romanul autentic si superior (taranul idealizat) si populatiile considerate inferioare sau deficiente (evrei, romi, secui, ceangai etc.). Marius Turda ne arata cu argumente solide cat de intinsa a fost miscarea biosociala care a facut din ereditate si din rasa cheia dezvoltarii sanatatii biologice a natiunii. El demonstreaza ca nationalismul romanesc a fost inseparabil de antisemitism, rasism si antitiganism. Ne ramane noua, celor de astazi, sa ne asumam critic si sa deconstruim aceasta mostenire intunecata a unei mitologii a „perfectiunii romanesti” care nu inceteaza sa alimenteze atatea discursuri ale urii pe care le auzim zi de zi in jurul nostru.” (Ciprian Mihali)
