Impresii din timpul ocupatiei (1916–1917)

De la descalecarea regelui Carol si pana in august 1916, Romania n-a facut decat politica – marunta, mizerabila, triviala – politica de tejghetar. Tot ce avem, orice s-a creat, tot ce se vede pe suprafata bun sau rau, e rezultat, direct sau mijlocit, al operatiunilor electorale. Magistratura, drumurile de fier, industria, sinodul, scoala, armata – tot si toate sunt produs siluit al operatiilor de partid, operatii cu care si-au umplut, exclusiv, activitatea oamenii pe care, de pe vremuri, se rezemau drepturile, sperantele si aspiratile neamului romanesc.
 
Toata truda de cincizeci de ani a regelui Carol de a ne tine in orbita Puterilor Centrale, n-a reusit decat sa ne dezarmeze pentru ceasul cel greu – pe cand osteneala alor nostri, care au asudat o jumatate de secol ca sa ne faca neoameni, a fost, din nefericire, incoronata de succes. Romania mandra, care, cu o mana de curcani, a scuturat jugul turcesc, trebuia sa ingenuncheze in fata vrajmasului de vreme ce devenise tara de samsari, de paraziti si de iloti. Era, dar, neinlaturabil sa se intample, ceea ce s-a intamplat – era fatal ca, la ziua cea mare, cand rolul agentilor electorali avea sa inceteze, omnipotentii sa doseasca si sa lase avutul si viata romanilor in mana lui Tuelff von Tschaphe und Waldenbach. - Gheorghe Radulescu