Hotarari recente ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene in materia dreptului social. Culegere de jurisprudenta. Voumul 8

Hotarari recente ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene in materia dreptului social. Culegere de jurisprudenta. Vol. 8 – Oana Cristina Niemesch

 Implicatiile aplicarii, ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana a tarii noastre, a jurisprudentei CJUE in cauzele avand ca obiect litigii de munca si asigurari sociale, precum si dinamica deosebita a acestui domeniu al dreptului  au determinat un interes crescut din partea practicienilor dreptului, magistrati si avocati, interes caruia seria " Hotarari recente ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene in materia dreptului social", ingrijita de trei judecatori din cadrul sectiei Conflicte de Munca si Asigurari Sociale din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, incearca sa-i raspunda.

Prezentul volum reuneste jurisprudenta recenta, conturata dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, in domeniul discriminarii bazate pe orientare sexuala, al egalitatii de tratament intre barbati si femei in materie de incadrare in munca si de munca, precum si al mentinerii drepturilor lucratorilor si protectia lucratorilor in cazul insolvabilitatii angajatorului.

Din cuprinsul acestui volum se poate retine, cu titlu exemplificativ, ca dreptul Uniunii Europene se opune unei reglementari nationale in temeiul careia, pentru perioada 1984-1994, calculul pensiilor la retragerea din activitate si al pensiilor pentru limita de varsta ale lucratorilor frontalieri de sex feminin, pentru aceleasi posturi sau pentru posturi de aceeasi valoare, se baza pe salarii zilnice fictive si/sau forfetare inferioare celor ale lucratorilor frontalieri de sex masculin, se opune unei masuri nationale care prevede ca lucratorii de sex feminin care sunt mame ale unui copil si care au statutul de lucrator salariat pot beneficia de o pauza, in diverse modalitati, pe parcursul primelor noua luni dupa nasterea acestui copil, in timp ce lucratorii de sex masculin care sunt tati ai unui copil si care au acelasi statut nu pot beneficia de aceeasi pauza decat in cazul in care si mama acestui copil are statutul de lucrator salariat, se opune unei reglementari nationale care, pentru a promova accesul persoanelor mai tinere la piata fortei de munca, permite unui angajator sa concedieze salariatii care au dobandit dreptul la pensie pentru limita de varsta, in conditiile in care femeile dobandesc acest drept la o varsta cu cinci ani mai mica decat varsta la care barbatii dobandesc acelasi drept, trebuie interpretat in sensul ca nu prevad dreptul unui lucrator care invoca in mod plauzibil faptul ca indeplineste conditiile cuprinse intr‑un anunt de recrutare si a carui candidatura nu a fost retinuta de a avea acces la informatiile care precizeaza daca angajatorul, la finalul procedurii de recrutare, a angajat un alt candidat, totusi nu se poate exclude ca un refuz al unui parat de a permite accesul la informatii poate constitui unul dintre elementele care trebuie avute in vedere in cadrul demonstrarii faptelor pe baza carora se poate prezuma existenta unei discriminari directe sau indirecte, nu se opune unei masuri nationale, care prevede ca tatal unui copil, care are statutul de lucrator salariat, poate, cu acordul mamei, care de asemenea are statutul de lucrator salariat, sa beneficieze de un concediu de maternitate pentru perioada ulterioara celor sase saptamani de concediu obligatoriu al mamei dupa nastere, cu exceptia cazurilor in care exista un pericol pentru sanatatea acesteia, in timp ce tatal unui copil care are statutul de lucrator salariat nu poate beneficia de un astfel de concediu daca mama copilului sau nu are statutul de lucrator salariat si nu este afiliata la un sistem public de asigurari sociale, trebuie interpretat in sensul ca statele membre nu sunt obligate sa acorde un concediu de maternitate in temeiul articolului 8 din Directiva 92/85/CEE unei lucratoare, in calitatea sa de mama beneficiara care a avut un copil datorita unui contract de reproducere umana asistata prin intermediul unei mame surogat, nici chiar in cazul in care aceasta poate sa alapteze copilul respectiv dupa nastere sau il alapteaza in mod efectiv, nu se opune unei dispozitii de drept national care exclude un lucrator salariat de la beneficiul garantarii platii creantelor neachitate ale lucratorilor salariati pentru motivul ca acesta, singur sau impreuna cu rude apropiate, a detinut in proprietate o parte esentiala din intreprinderea in cauza si a exercitat o influenta considerabila asupra activitatilor acesteia in cursul celor sase luni care au precedat cererea de deschidere a procedurii insolventei respectivei intreprinderi, se opune unei reglementari nationale care conditioneaza posibilitatea lucratorilor al caror angajator se afla in situatie de insolvabilitate de a‑si exercita integral dreptul la plata creantelor salariale neachitate de obligatia de a se inregistra ca persoane aflate in cautarea unui loc de munca, trebuie sa fie interpretata in sensul ca nu obliga statele membre sa prevada garantii pentru creantele salariatilor in fiecare etapa a procedurii de insolventa a angajatorului lor.

Chiar daca aparent destinatarii prezentului volum ar fi doar practicienii dreptului, nu trebuie ignorat faptul ca el se adreseaza, in acelasi timp, si cetatenilor obisnuiti care prin natura raporturilor de munca sau de asigurari sociale sunt direct interesati de cunoasterea si apararea propriilor drepturi sociale.

Oana Cristina Niemesch

judecator

Curtea de Apel Bucuresti