Hotarari recente ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene in materia dreptului social. Culegere de jurisprudenta. Volumul 7

Hotarari recente ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene in materia dreptului social. Culegere de jurisprudenta. Vol. 7 – Oana Cristina Niemesch

Implicatiile aplicarii, ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana a tarii noastre, a jurisprudentei CJUE in cauzele avand ca obiect litigii de munca si asigurari sociale, precum si dinamica deosebita a acestui domeniu al dreptului  a determinat un interes crescut din partea practicienilor dreptului, magistrati si avocati, interes caruia seria " Hotarari recente ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene in materia dreptului social", ingrijita de trei judecatori din cadrul sectiei Conflicte de Munca si Asigurari Sociale din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, incearca sa-i raspunda.

Prezentul volum reuneste jurisprudenta recenta, conturata dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, in domeniul politicii sociale a Uniunii Europene, in domeniul egalitatii si nediscriminarii, in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca si interzicerea discriminarilor pe motive de varsta.

Din cuprinsul acestui volum se poate retine, cu titlu exemplificativ, ca dreptul Uniunii Europene se opune ca perioadele de serviciu efectuate de un functionar temporar al unei administratii publice sa nu fie luate in considerare pentru accesul acestuia din urma, devenit intre timp functionar de cariera, la o promovare interna la care pot sa pretinda numai functionarii de cariera, cu exceptia cazului in care aceasta excludere este justificata de motive obiective, iar simplul fapt ca functionarul temporar a efectuat perioadele de serviciu respective in temeiul unui contract sau al unui raport de munca pe durata determinata nu constituie un asemenea motiv obiectiv, se opune unei reglementari nationale care, in privinta lucratorilor pe fractiune de norma de tip vertical ciclic, exclude perioadele nelucrate din calculul vechimii impuse pentru dobandirea unui drept la o astfel de pensie, cu exceptia cazului cand o asemenea diferenta de tratament este justificata de motive obiective, declaratii publice de excludere a recrutarii unui fotbalist prezentat ca fiind homosexual pot fi calificate drept „fapte care permit prezumtia existentei unei discriminari” in ceea ce priveste un club de fotbal profesionist in cazul in care declaratiile vizate sunt facute de o persoana care se prezinta si este perceputa in media si in societate ca fiind principalul conducator al acestui club, fara sa aiba totusi in mod necesar capacitatea juridica de a angaja clubul sau de a‑l reprezenta in materie de recrutare, nu se opune unui sistem de pensii ocupationale in temeiul caruia un angajator plateste, ca element al remuneratiei, contributii la pensie progresive in functie de varsta, cu conditia ca tratamentul diferentiat pe motive de varsta care rezulta din aceasta sa fie adecvat si necesar pentru atingerea unui obiectiv legitim, ceea ce revine instantei nationale sa verifice, se opune unei dispozitii dintr‑o conventie colectiva precum cea in discutie in litigiul principal, in temeiul careia un lucrator salariat care incheie un pact civil de solidaritate cu o persoana de acelasi sex este exclus de la dreptul de a obtine avantaje precum zile de concediu special si o prima salariala, acordate lucratorilor salariati cu ocazia casatoriei, atunci cand reglementarea nationala a statului membru in cauza nu permite persoanelor de acelasi sex sa se casatoreasca, in masura in care, tinand seama de obiectul si de conditiile de acordare ale acestor avantaje, el se gaseste intr‑o situatie comparabila cu cea a unui lucrator care se casatoreste, nu se opune unei reglementari nationale care stabileste la 30 de ani varsta maxima pentru recrutarea in cadrul serviciului tehnic intermediar de pompieri, se opune unei reglementari nationale in temeiul careia lucratorii care pot beneficia de o pensie pentru limita de varsta platita de angajatorul lor in temeiul unui sistem de pensii la care au aderat inainte de implinirea varstei de 50 de ani nu pot obtine, exclusiv pentru acest motiv, o indemnizatie speciala de concediere menita sa favorizeze reintegrarea profesionala a lucratorilor care au o vechime in munca in cadrul intreprinderii mai mare de 12 ani, nu se opune unei legislatii nationale care prevede pensionarea din oficiu a profesorilor universitari la implinirea varstei de 68 de ani si continuarea activitatii lor dupa varsta de 65 de ani numai prin intermediul unor contracte pe durata determinata de un an, care pot fi reinnoite de cel mult doua ori, in masura in care aceasta legislatie urmareste un obiectiv legitim, legat, in special, de politica de ocupare a fortei de munca si a pietei muncii, precum crearea unui invatamant de calitate si repartizarea optima a posturilor de profesori intre generatii, si in masura in care permite atingerea acestui obiectiv prin mijloace corespunzatoare si necesare, se opune ca o clauza cuprinsa intr‑o conventie colectiva precum cea din actiunea principala sa stabileasca la 60 de ani varsta limita de la care se considera ca pilotii nu mai au capacitatile fizice pentru a‑si exercita activitatea profesionala, desi reglementarea nationala si cea internationala stabilesc aceasta varsta la 65 de ani, nu se opune unei masuri nationale care permite unui angajator sa ii desfaca unui salariat contractul de munca pentru simplul motiv ca acesta din urma a implinit varsta de 67 de ani si care nu tine seama de nivelul pensiei pentru limita de varsta pe care o va primi persoana interesata, intrucat masura respectiva este justificata in mod obiectiv si rezonabil de un obiectiv legitim care tine de politica ocuparii fortei de munca si a pietei muncii si constituie un mijloc corespunzator si necesar de realizare a acestui obiectiv.

Chiar daca aparent destinatarii prezentului volum ar fi  doar practicienii dreptului, nu trebuie ignorat faptul ca el se adreseaza, in acelasi timp, si cetatenilor obisnuiti care prin natura raporturilor de munca sau de asigurari sociale sunt direct interesati de cunoasterea si apararea propriilor drepturi sociale.

Oana Cristina Niemesch

judecator

Curtea de Apel Bucuresti