Funa máro

„Poezia de început a lui Nicolae Prelipceanu rezultă dintr-o «lectură» a lumii, este rodul ivirii, din timp în timp, a unui moment al contemplării. […] De cele mai multe ori, ea este alcătuiră din scurte încordări ideatice, din coagulări de sens ce au loc pe parcursul unei relatări, al rememorării unei întâmplări.” – Eugen Negrici, 1999