Fraiele schimbarii

Prin Fraiele schimbarii incerc sa aduc in prim plan nevoia de constientizare a cine suntem, ce suntem, ce caram dupa noi prin memoria corpului, prin vocea parintilor, nevoia de vindecare a copilului interior din fiecare dintre noi si, nu in ultimul rand, constientizarea legaturii dintre minte si corp, care in anumite conditii traumatice poate sa fie deteriorata, fara sa fim constienti de asta. Conexiunea minte-corp ramane poate cea mai importanta parte prin care reusim sa fim conectati la prezent, in echilibru. Orice activitate care ne conecteaza la prezent ne aduce mai aproape de noi. Nu conteaza ce nume are: poezie, sport, yoga, fotografie, etc. In Fraiele schimbarii, constientizarea aceasta e legata intr-o mare masura de cai. Daca poezia ma conecteaza la emotii si la exterior in mod static, calul ma conecteaza la prezent in miscare. E animalul care ne poate invata cel mai mult despre noi, despre corpul, mintea, emotiile noastre si conexiunea minte-corp. Calul e o poezie in miscare si trebuie doar sa fim deschisi sa ascultam si sa invatam. Tinand fraiele schimbarii in propriile maini, constient, ajungem sa vedem fiecare particica din noi si cat de importanta este conexiunea dintre minte si corp. – Ana-Maria Balas

Esti ceea ce gandesti. Esti ceea ce mananci. Am auzit asta foarte des. Si cum ramane cu conexiunea dintre minte si corp, acea punte de legatura fara de care niciuna dintre parti nu poate sa-si ruleze "programul" la parametrii optimi?

 
Ana-Maria Balas, de profesie programator, a debutat in 2008 cu volumul de proza scurta Replay la viata, Editura Lumen, Iasi. A aparut in doua antologii de poeti nemteni: Scriitori din Neamt, Ed Editura Razesu, 2012 si Poeti nemteni – antologie ingrijita de Emil Bucuresteanu, Ed Timpul, 2008, precum si intr-un audio-book de poezie ingrijit de Liga Scriitorilor Romani, 2008. In perioada 2007-2011 a fost redactor si editor la revistele on-line ale Asociatiei Romane pentru Patrimoniu. 

Poezia e o parte din mine, asa cum si eu sunt o parte din ea, din poemul lumii. Cand ma conectez la mine si la mediu, sunt si simt poezie, iar versul nu e altceva decat limbajul prin care transpun in cuvinte o parte din algoritmul lumii, asa cum il percep eu. – Ana-Maria Balas