Foamea de a fi

„Aceasta tanara scriitoare este animata de o rara pasiune formatoare. A se forma pe sine inseamna totodata a-i forma pe altii. Nu ne mira recursul frecvent al eseistei la modelele formatoare, chiar daca nu este nicidecum vorba de a repeta epigonic experiente consumate. Modelul poate (si trebuie sa fie) intrucatva jucaus. Ion Barbu este, in aceasta perspectiva, un magister ludi. Cu o generozitate spontana, Aura Christi isi impartaseste experientele, e gata sa dea sfaturi unor tineri poeti, in continuarea celor binecunoscute ale lui Rilke cel din Scrisorile catre un tanar poet.

Iata, asadar, cartea unei autoare cu un destin literar cert. Un destin pe care Aura Christi si-l asuma. Mai mult, ea si-l construieste cu orice sacrificiu.” (Nicolae Balota)

„S-a constatat inca o data o matura stapanire a mijloacelor, un timbru aparte, original, in corul tinerei poezii si, mai ales, o frumoasa ambitie de a modela, de a uza de o intreaga gama a tehnicii poetice in contrast curajos, as zice, cu unii poeti sau poete ale celei mai tinere generatii lirice ce uneori isi dilueaza inspiratia si temele personale intr-un manierism ce frizeaza moda sau teribilismul literar. Cele doua teme ale volumului – «regalitatea si deificarea» – prin patosul retinut, printr-un cult aproape clasic al formei, tradeaza orizontul, anvergura ideatica a autoarei ce incearca cu succes in acest volum sa propuna nu numai teme originale, dar sa integreze in arta ei poetica modurile clasice ale bunei si marei poezii romanesti si universale.” (Nicolae Breban)