Fluturele negru. Reeditare

„Cand scrie proza, Radu Paraschivescu e un fel de arteziana fictionala. Are o capacitate de autopunere in scena naucitoare. Istoriile sunt ingenioase, arborescente, complicate. Au mereu nevoie de un challenge cultural, cat mai surprinzator cu putinta, frizeaza reconstituirea istorica, biografia literara, dar nu se tin de gen, ci merg acolo unde-l duce pe autor placerea scrisului, slujita pana la performante de nivel digital. Sunt aproape convinsa ca ar scrie la fel de bine in orice maniera, pe orice subiect, oricat de incarcat cultural, istoric si textual, pentru ca s-a nascut cu o gena de iluzionist, pe care – intelept si nemilos cu sine – si-o dreseaza prin literatura.“ – TANIA RADU

„Fluturele negru este romanul unei predestinari in care fiecare amanunt – copilaria chinuita, maes¬trul iubit, dar aflat intr-o alta varsta a picturii, amorul novelesc pentru o femeie pierduta, dar mai ales spectrul mortii-prietene, viziunea fluturelui negru in fiecare gest, vis, intamplare – isi are rolul sau. Nu exista scapare din universul negru al lui Caravaggio – pare a ne spune povestitorul din alt timp –, nu exista scapare in afara scurtului moment in care, printr-un tertip (de ordinul creatiei din nimic), artistul ne obliga sa privim altfel figurile sale ambivalente, concupiscente sau suave, fructele sale pline de o seva artificiala, «cinele de taina» necanonice si neconventionale.“ – SIMONA SORA

RADU PARASCHIVESCU (n. 1960, Bucuresti) traieste in Balta Alba si se viseaza la Roma. E mefient fata de avioane, reptile si sfaturile medicilor. Croieste articole pentru ziare si reviste, traduce romane, se ocupa cu hermeneutica ofsaidului in emisiuni de analiza fotbalistica si – mai rar decat i-ar placea – scrie carti. Are cativa prieteni francezi de nadejde (Millefeuilles, Plaisir Sucré, Macaron etc.), fara sa-si fi tradat prima iubita: ciocolata de casa. Se imbata cu vocea lui David Gilmour si chitara lui Mark Knopfler. La Humanitas, domiciliul lui profesional, publica niste carti de „Rasul lumii“. Se indragosteste repede si-i trece greu. Detesta cliseele, laptele si broccoli. A scris despre nesimtiti, Inès de Castro, Maradona si Caravaggio.

Carti: Efemeriada (2000, Libra); Balul fantomelor (2000, RAO, reeditare Humanitas, 2009); Bazar bizar (2004, Masina de scris, reeditare Humanitas, 2007); Fanionul rosu (2005, Humanitas, Premiul Ioan Chirila pentru cea mai buna carte de sport a anului); Ghidul nesimtitului (Humanitas, 2006); Fie-ne tranzitia usoara. Mici rostiri cu talc (Humanitas, 2006); Mi-e rau la cap, ma doare mintea. Noi perle de tranzitie (Humanitas, 2007); Cu inima smulsa din piept (Humanitas, 2008); Racani, pifani si veterani (coord., Humanitas, 2008); Dintre sute de clisee. Aschii dintr-o limba tare (Humanitas, 2009); Fluturele negru (Humanitas, 2010); Toamna decanei. Convorbiri cu Antoaneta Ralian (Humanitas, 2011), Astazi este mainele de care te-ai temut ieri (Humanitas, 2012), Maimuta carpatina (Humanitas, 2013), Muste pe parbrizul vietii. Nou catalog de perle (Humanitas, 2014), Noi vorbim, nu gandim. Noua colectie de perle romanesti (Humanitas, 2015), Povesti de dragoste la prima vedere (coautor, alaturi de Ioana Parvulescu, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana si Adriana Bittel – Humanitas, 2015), Romania in 7 gesturi (Humanitas, 2015), Astept sa crapi (de astazi, in prime-time) (Humanitas, 2016), Cum gandesc politicienii (Cum? Gandesc politicienii?) (Humanitas, 2016), Am fost candva femeie de onoare si alte povestiri (Humanitas, 2017), Cartea rasului si a cercetarii (Humanitas, 2017), Doua maturi stau de vorba. Scene romanesti (Humanitas, 2018).