Flexibilitate si formalism in dreptul international privat

Teritoriul dreptului international privat se afla la confluenta intereselor private ale participantilor la circuitul privat international, a intereselor statelor cu care situatiile avute in vedere prezinta legaturi si, nu in cele din urma, a intereselor societatii internationale privita in ansamblul ei. Aceasta pare sa fie antinomia fundamentala – „genetica” – a dreptului international privat, sursa permanentului sau zbucium si izvorul multora din contradictiile sale.

Aceasta antinomie se regaseste si in ceea ce priveste tehnicile si metodele utilizate de legiuitor pentru rezolvarea problemelor suscitate de spetele cu elemente de extraneitate: reguli de conflict – neutre sau inspirate de considerente materiale –, exceptia de ordine publica internationala, legile de politie, metoda recunoasterii.

Plecand de la probleme concrete suscitate de practica (precum forma actelor sau culpa in contractare), autorul, cadru didactic cu o experienta academica si de cercetare vasta, ilustreaza modul in care legiuitorul, in special acela european, realizeaza un echilibru intre diverse interese si valori fundamentale, nu intotdeauna concordante. Amplu fundamentata teoretic, lucrarea este in acelasi timp un instrument de valorizare a practicii de drept european si comparat, utila atat celor care se initiaza in tainele acestei discipline, dar si practicienilor, notari, judecatori, avocati, preocupati de profunzimile dreptului international privat.