Fiecare familie are o poveste. Cum mostenim dragostea si pierderea

Traducere de Alexandra Stoica

Ce anume face ca unele familii sa prospere in ciuda obstacolelor uriase, iar altele sa se destrame? Ce indicii anunta dizolvarea unei familii? De ce ne exaspereaza familiile noastre? Julia Samuel isi propune sa exploreze aceste intrebari si sa ajute la intelegerea profunda a familiilor reale, care prezinta un intreg spectru de disfunctionalitati si sunt influentate de factori de stres interni si externi. In aceasta carte cititorul gaseste povestea a opt familii care se confrunta cu propriile provocari, pe care autoarea le-a urmarit de-a lungul mai multor generatii, subliniind modul in care factorii de stres nerezolvati se pot transmite mai departe si pot intensifica presiunile cotidiene pentru generatia urmatoare. 

Julia Samuel este psihoterapeut, formata in traditia psihoterapiei centrate pe persoana. Are o experienta de peste 30 de ani in lucrul cu pacienti, atat in sistemul national britanic de sanatate, cat si in practica privata. La Editura Trei a mai aparut O sa treaca si asta. Povestiri despre schimbare, criza si inceputuri pline de speranta. 

Uneori, comportamentul manifestat de un individ poate fi o expresie a unei dificultati sistemice. De exemplu, in familiile unde nu se discuta despre grijile legate de bani, unul dintre copii poate dezvolta probleme legate de control. Intr-o situatie dificila, familiile pot ramane blocate intr-un anumit moment de criza, daca aleg sa foloseasca acelasi tipar invechit de adaptare si sa spere ca de data aceasta rezultatul va fi unul diferit – ele nu ajung decat sa constate ulterior ca acum se afla intr-o dificultate si mai mare. Familia ca unitate este cea care are nevoie de intelegere.

Ashley, a carui tacere se simtise puternic pe parcursul tuturor acestor discutii, spunea acum un adevar pe care nu-l mai auzisem atat de clar formulat pana atunci. „Am crescut saraci. Mama s-a luptat sa ne hraneasca. Imi amintesc zilele in care nu aveam ce pune pe masa. Eram mereu faliti..”. S-a uitat la mama lui, cu lacrimi in ochi. „Erai stresata tot timpul…” In spatele acelor cuvinte puteam vedea imagini cu Julie epuizata si ingrijorata, incercand sa se tina pe picioare, dar debusolata permanent de responsabilitatea de a fi un parinte singur, bantuita de fiorii saraciei.