Specializata in studii literar-culturale ale Vechiului Sud american, doamna conferentiar dr. Anca Peiu incepe acest an universitar cu o noua carte de autoare, in palmares: Faulkneriana: Back to (and Beyond) Yoknapatawpha. Volumul este rodul unei profunde cercetari, de peste doua decenii.
In ultimii sase ani, Editura ”C. H. Beck” din Bucuresti a devenit editura de suflet a autoarei. Faulkneriana este a treia carte publicata aici, de Anca Peiu. Ca si pana acum, cartea beneficiaza de girul acestei edituri academice de prestigiu european, aparand in conditii grafice excelente. Si din nou, volumul este imbogatit de contributia artistului Ion Arama, care semneaza coperta si ilustratiile.
Adesea, cliseele pe care ni le formam inevitabil, despre marii scriitori ai literaturii universale, tind sa le umbreasca mesajele. Multi cititori, profesionisti sau amatori, (cred ca) stiu despre William Faulkner (1897 – 1962), destul ca sa-l plaseze intr-un context tematic si intr-o ierarhie canonica a secolului 20.
Cartea Ancai Peiu aspira sa-i calauzeasca pe acesti cititori, intr-o redescoperire a lui William Faulkner, printr-un labirint de semnificatii universal-contemporane. Nu numai vorbe de duh, ci si stranii profetii pentru vremurile noastre, putem reciti acum, printre randurile faulkneriene. Acestea ne vor tulbura azi mai mult ca oricand: de la ecoul cinic, al unei intrebari retorice, din discursul scriitorului, rostit la primirea Premiului Nobel, din decembrie 1950: ”Cand voi fi aruncat in aer?”, pana la forta profesiunii de credinta, reafirmate in interviul din revista The Paris Review, din 1956: ”Imi inchipui” – spune Faulkner – ”ca, atata timp cat oamenii vor continua sa citeasca romane, oamenii vor continua sa le scrie, sau vice versa; desigur, doar daca nu cumva revistele cu poze si benzi desenate vor atrofia, in cele din urma, capacitatea umana de a citi, iar literatura chiar face cale-ntoarsa, catre scrierea cu desene rupestre, a omului de Neanderthal”.
