Traducere din limba franceza de Irina Mavrodin
Premiul Nobel pentru Literatura.
Fata si reversul dezvaluie experienta, deja bogata, a unui tinar de douazeci si doi de ani: cartierul Belcourt din Alger si mediul familial dominat de o bunica necrutatoare; o calatorie in Insulele Baleare, una in Praga, unde tinarul simte ca are „moartea in suflet”; si, mai ales, aceasta tema esentiala: „admirabila tacere a unei mame si efortul unui barbat de a regasi o dreptate sau o iubire care sa echilibreze aceasta tacere”.
Fata si reversul este prima carte a lui Albert Camus. A fost publicata in 1937, in Alger. La sfirsitul vietii, Camus va vedea in aceasta opera din tinerete sursa secreta care a alimentat sau ar fi trebuit sa alimenteze tot ce a scris.
Da, nimic nu ma impiedica sa visez, in chiar ceasul exilului, de vreme ce macar stiu asta, si o stiu bine: opera unui om nu‑i nimic altceva decit acest mers indelung ce vrea sa regaseasca pe caile ocolite ale artei cele doua sau trei imagini simple si nobile asupra carora inima s‑a deschis prima oara. Iata de ce, poate, dupa douazeci de ani de munca si de creatie, traiesc in continuare cu ideea ca nici macar nu mi‑am inceput opera. – Albert Camus.
Albert Camus (1913-1960), romancier, dramaturg si filosof francez nascut in Algeria, a absolvit Universitatea din Alger si a fost citiva ani jurnalist la Alger républicain. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial a fost membru al Rezistentei Franceze si editor al publicatiei clandestine Combat. Dupa razboi a colaborat constant la publicatii prestigioase din Franta, fiind una dintre vocile cele mai influente ale stingii democrate. Tot in aceasta perioada a publicat o serie de romane si eseuri filosofice cu un impact persistent, printre care Strainul (1942), Mitul lui Sisif (1942), Ciuma (1947), Caderea (1956), Exilul si imparatia (1957). In 1957, la doar 44 de ani, Albert Camus a primit Premiul Nobel pentru Literatura.
