Clementina e o fetita de clasa a treia cu bucle roscate, cu o inima mare. Desi e mereu certata pentru ca nu e atenta la lectii, Clementina observa lucruri pe care ceilalti nu le vad si gaseste solutii care mai de care mai originale. Vede, de pilda, ca prietena ei Margaret sufera ca si-a retezat o suvita de par si ii sare imediat in ajutor, taindu-i parul cu totul si facand-o sa arate ca o papadie.
Solutiile ei nu sunt apreciate chiar de toata lumea, dar Clementina nu se da usor batuta si se straduieste sa-i invete pe oamenii mari sa vada lucrurile si altfel.
Eroina Clementina de Sara Pennypacker este exemplul perfect de cum intentiile bune pot avea rezultate dezastruoase. Mai intai, Clementina o tunde pe Margaret, apoi o vopseste in cap cu markere permanente, apoi incearca sa-i lipeasca la loc niste par, apoi se tunde si se vopseste si pe ea insasi, lucruri care o aduc in permanenta in biroul directoarei. Dar nimeni nu poate sta suparat prea mult timp pe Clementina: intentiile ei sunt bune, chiar daca rezultatele nu sunt tocmai cele dorite. In plus, Clementina are capacitatea de a privi problemele din alt unghi si chiar rezolva necazul cu porumbeii de la ei din bloc. Clementina nici nu avea cum sa iasa altfel, dintr-o mama artista si un tata jucaus, care pare mereu sa stie ce sa spuna sau sa faca pentru a-i ridica moralul. Si nici nu e nevoie de prea multe: Clementina e o fetita optimista, dispusa mereu sa vada partea buna a lucrurilor.
Un text de Laura Frunza din articolul de pe blog Cinci fetite de poveste despre care sa citesti in luna martie
