Du-ma spre noi

E dincolo de tine.
E dincolo de orice ratiune.
E un drum fara intoarcere.
Indragosteste-te. Viseaza cu ochii deschisi la „forever after”. Casatoreste-te. Construieste un camin. Imbata-te in iluzia promisa de sfarsitul timpului. Fa toate lucrurile potrivite.
Fa un copil.
Daca nu-ti iese din prima, ia-o de la capat. Ai toate sansele ca a doua oara sa fie cu noroc. Viata nu e altceva decat un cumul de evenimente repetitive.
La douazeci si sapte de ani, Elena a trait cam tot ceea ce poate trai un individ intr-o viata. E de inteles de ce nu-si mai doreste sa inceapa o poveste pe care ea a vazut-o deja cum se termina. Uneori, reminiscentele unei fericiri pierdute nu sunt de ajuns sa iti tina de cald in noptile in care te cuprinde amaraciunea.
Iar cand il intalneste pe el, nu poate vedea dincolo de sfarsit.
Raul e tot ceea ce-o nelinisteste la un barbat – exact genul de personaj fictional dupa care te topesti si suspini in carti, il admiri, dar pe care nu ti l-ai dori in realitatea ta. O zi cu el, si lumea ta n-ar mai putea reveni la ce a fost.
Fiindca el e in intregime o poveste – desene pe trup, cuvinte pe inima, ochi care ard toata determinarea din tine. Sa-l citesti e asemeni dorintei de a fi tu cea care il salveaza. Numai ca tu nu esti nici macar eroina propriei vieti. Sa te indragostesti de el e tragic.