Drept instituțional al Uniunii Europene

DREPT INSTITUTIONALAL UNIUNII EUROPENE Aceasta lucrare are drept obiect de studiu dreptul institutional al Uniunii Europene, materie care abordeaza aspecte dintre cele mai variate ale dreptului, intrucat se situeaza in punctul de convergenta a mai multor discipline juridice (dreptul international public, dreptul constitutional, dreptul administrativ, contenciosul administrativ). Accentul a fost pus asupra conceptelor de baza, precum si pe fundamentele echilibrului institutional al unui sistem juridic plurinational pe cale de edificare si in cadrul caruia dimensiunea nationala trebuie totusi conservata. Tocmai in acest spirit, autorul s-a ingrijit sa plaseze integrarea europeana atat in contextul ei istoric, cat si in cel al perspectivelor de evolutie, cu deosebire al celor deschise prin intermediul Tratatului de la Lisabona, intrat in vigoare la 1 decembrie 2009. Studiului dedicat competentelor, functionarii si componentei institutiilor, precum si izvoarelor de drept ale Uniunii si fundamentelor ordinii ei juridice i se adauga analiza aprofundata a sistemului cailor de atac inaintea Curtii de Justitie a Uniunii Europene si, in particular, analiza controlului jurisdictional al actiunii institutiilor europene si statelor membre, indeosebi cu privire la drepturile conferite persoanelor private de catre ordinea juridica a Uniunii. Sean Van Raepenbusch este judecator al Tribunalului Functiei Publice al Uniunii Europene si profesor de drept institutional al UE in cadrul Universitatii Libere din Bruxelles (Institutul de Studii Europene). Tentativele de unificare europeana "Cat despre Europa, se pare ca nu se stie nici de unde isi trage numele, nici cine i I-a dat. HERODOT" Unificarea Europei are la baza indelungate traditii intelectuale, morale, spirituale, aeginea in Antichitate. In aceasta privinta, cuceririle Romei si romanizarea lumiiau permis expansiunea unei civilizatii si a unei culturi bazate in acelasi timppe umanismul elenic si, in ultimele secole ale Romei, pe crestinism. Acest dublu aport nu a incetat sa alimenteze traditia europeana, care, in ciuda invaziilor, s-a perpetuat in aceasta parte limitata a Imperiului Roman constituita astazi de Europa occidentala. In realitate adevarata constiinta europeana s-a nascut in Evul Mediu. In aceasta perioada aveau sa se traseze contururile unui spatiu cultural omogen, care va face din institutia universitatii cea mai stralucitoare forma de exprimare. Asa cum a remarcat E Barnavi universitatile medievale asemenea celor din «Paris si Bologna, Oxford si Heidelberg, Salamanca si Tubigen, urmate, la scurt timp, de cele din Louvain si Cracovia aceeasi limba (latina), aceeasi filosofie (aristotelismul), acelasi trivium si quadrivium), aceleasi metode (lectio, disputatio), aceleasi (logica formala bazata pe silogism), aceleasi manuale (astfel, Sentintele lui Pierre Lombard)». Facultatile de arte vor forma generatii unei culturi generale comune, europene, bazate pe valori aparte, nascute in urma unor imprejurari istorice si dintre care unele au devenit valori universale.