Dragă Emmie Blue

Când avea șaisprezece ani, Emmie Blue s-a dus pe terenul de sport al școlii unde învăța și a dat drumul unui balon roșu. De sfoara lui era agățat un bilet pe care scria numele ei, o adresă de e-mail și… un secret pe care voia cu disperare să-l împărtășească. După câteva săptămâni, pe o plajă din Franța, Lucas Moreau a descoperit balonul și i-a trimis imediat un mesaj fetei, astfel luând naștere o prietenie profundă între cei doi adolescenți.

Au trecut paisprezece ani de atunci, iar Emmie ascunde faptul că este îndrăgostită lulea de Lucas. Și-a pus toate speranțele în el și așteaptă, răbdătoare, ca și el să-și dea seama că sunt făcuți unul pentru celălalt. Fiind atât de dedicată iubirii ei pentru Lucas, Emmie și-a neglijat viața personală – a uitat să-și mai caute tatăl pe care nu l-a cunoscut, nu mai încearcă să-și repare relația cu mama, de care s-a îndepărtat, și locuiește cu chirie la o bătrână pe care abia dacă o cunoaște, fiindcă și-a pierdut și slujba. Așa că, atunci când Lucas îi spune că trebuie să-i pună o întrebare importantă, Emmie este convinsă că băiatul își va dezvălui sentimentele. Dar socoteala de acasă nu prea se potrivește…

Emmie Blue este pe cale să afle că ceea ce credea că știe despre viață (și dragoste) nu înseamnă decât atât: ce credea că știe. Oare suntem sortiți să iubim o anumită persoană? Sau e adevărat că viața bate filmul?