Dosar Lenin. Vraja nihilismului

Adevarul pe care il spun Marius Stan si Vladimir Tismaneanu este limpede, clar, orbitor, si tocmai din acest motiv ii sperie pe cei care, ingramadinduse unii langa altii, murmura bleg, abia miscandu-si limba: „Pai cum, da’ chiar asa, navea regimul nimic bun?“ Raspunsul meu este: da, avea ceva bun. Arata clar splendoarea anilor cand demonismul nu triumfase inca! Da, avea ceva bun: ii facea pe oameni sa iubeasca cultura de pe vremuri, scriitorii si pictorii de odinioara, filosofii de demult si secolele cand oamenii nu dispuneau inca de oameni cum dispune un macelar de marfa lui.

Toma Pavel

Titlul acestei investigatii de o acuta actualitate si de o casanta luciditate ar fi putut fi Cartea ingrijorarilor. Dincolo de exceptionala informatie— adica dincolo de caracterul istoric, informativ, documentar si ideologic— ea este un sever avertisment la adresa fascinatiei reprezentate in lumea de azi de revenirea demonilor nihilisti. Obsesia mesianica, vraja puterii absolute, anihilarea individualitatii umane si a democratiei, cultul presupus eroic al terorii, al masificarii primitive, al radicalismului bazat pe sacrificiu, intr-un cuvant,„noul universalism politic“, sunt demontate admirabil, deodata cu primejdiile stangii fasciste ce pare sa fi invadat mediile intelectuale atat din Vest, cat si din Est. Marius Stan si Vladimir Tismaneanu propun o profunda lectie de hermeneutica istorica si politica intr-un moment cand totalitarismul incandescent—„pasiunea revolutionara“ cu nuante involuntar religioase— isi ascute din nou cutitele. Lenin se releva a fi, in dialogul celor doi si in analizele lor, numele de cod al eternei fascinatii a autodistructiei in lumea moderna.

Mircea Mihaies

Marius Stan si Vladimir Tismaneanu, prin noua lor carte, despre Lenin si leninism, intra in descrierea si analiza unuia dintre fenomenele cele mai importante ale secolului al XX-lea. Intr-adevar, care este cheia acestui secol, daca exista vreuna: Primul Razboi Mondial, totalitarismul de dreapta, totalitarismul de stanga? Secolul al XX-lea, raspund cei doi cercetatori, a fost al lui Lenin, caruia totalitarismul in intregul lui, adica de la Stalin si Hitler la Mussolini si Mao, ba chiar la radicalismul islamist extremcontemporan, ii datoreaza mult. Situati in miezul fenomenului leninist, cei doi eminenti cercetatori urmaresc atat problema originilor acestuia in marxism si in structura lui de religie secularscientista, cat si problema consecintelor lui istorice. Cu alte cuvinte, studiind atat fenomenul originar, cat si dictatorii care au iesit din mantaua lui Lenin, autorii traseaza conturul uriasului experiment social, de natura criminala, caruia si noi, cei din Romania, iam fost victime. Scrisa clar si direct, foarte curajoasa si foarte documentata (unul dintre meritele ei este valorificarea la zi a bibliografiei pe tema totalitarismului de extrema stanga), cartea lui Marius Stan si Vladimir Tismaneanu este, implicit, o pledoarie pentru valorile liberal-democratice.

Marta Petreu

Este cartea pe care ar fi trebuit sa o citeasca Lenin pentru a intelege destinul leninismului. Marius Stan si Vladimir Tismaneanu au adunat, cu o eruditie remarcabila, piesele— unele inedite— din dosarul uneia dintre cele mai radicale si mai criminale ideologii a timpurilor moderne.

Cartea lor este o arheologie a raului politic. Ea pune in dialog evidentele istorice cu interpretarile academice pentru a ne dezvalui o naratiune profund tragica, a unor oameni care au fost, fiecare in felul sau, sub vremuri.

Catalin Avramescu

Marius Stan. Politolog si redactor-sef al revistei History of Communism in Europe. Incepand cu 2006 s-a ocupat de studierea istoriei regimurilor comuniste. Este autorul multor articole academice si lucrari colective asupra istoriei recente a Romaniei, precum si al unor articole de presa culturala pe teme de istorie politica si intelectuala. Din 2014 este fotojurnalist la Radio Europa Libera. Coautor, impreuna cu Mihai Burcea si Mihail Bumbes, al Dictionarului ofiterilor si angajatilor civili ai Directiei Generale a Penitenciarelor. Aparatul Central: 1948–1989, Iasi, Polirom (vol. I/ 2009; vol. II/ 2011). Coautor, impreuna cu Adam Burakowski, al volumului Kraj smutny pelen humoru. Dzieje Rumunii po 1989 roku/ O tara trista plina de umor. Istoria Romaniei dupa 1989, Editura TRIO, Varsovia, 2012. Coautor, impreuna cu Vladimir Tismaneanu, al volumului Dosar Stalin. Genialissimul generalissim, Curtea Veche Publishing, 2014, 2016.

Vladimir Tismaneanu. Profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti, intre care The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century (University of California Press, 2012, trad. rom. Humanitas, 2013), Despre comunism. Destinul unei religii politice, Arheologia terorii, Irepetabilul trecut, Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc, Fantasmele salvarii, Fantoma lui GheorghiuDej, Democratie si memorie, Reinventarea politicului. Europa Rasariteana de la Stalin la Havel. Coeditor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (Humanitas, 2007). Coeditor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History (Central European University Press, 2012). Coautor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor Vecinii lui Franz Kafka, Balul mascat, Incet, spre Europa, Schelete in dulap, Cortina de ceata si O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu. Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului East European Politics and Societies (in prezent membru al Comitetului Editorial). In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania.