Din istoria gandirii social-politice romanesti (Sec. XVII-XIX). Studii – Nicolae Isar
Problematica gandirii social-politice romanesti, ca latura esentiala a istoriei culturii, in preocuparile noastre stiintifice de-a lungul timpului, a ocupat un loc important, studiile si articolele publicate in diferite periodice, cu deosebire in „Revista de filosofie, oferindu-ne astazi posibilitatea constituirii acestui volum.
Volumul de fata se deschide cu un studiu privind ipostaza de ganditor social-politic a mitropolitului Dosoftei, publicat in „Revista de filosofie‖ cu aproape patru decenii in urma, cand se implineau 350 de ani de la moartea inaltului ierarh
Sa precizam aici ca si alte materiale din acest volum, datand de la inceputurile activitatii noastre stiintifice, au o apreciabila vechime, in unele cazuri chiar mai mare: din 1965, despre conceptiile profesorului de filosofie de la „Sf. Sava‖, Eufrosin Poteca, din 1968, despre ideile mitropolitului carturar Veniamin Costachi s. a.
Referindu-ne la aceste studii, aparute cu mult timp in urma, intr-o vreme cand cenzura era la ordinea zilei, ni s-a parut interesant sa subliniem ca ele au putut sa vada lumina tiparului, iar astazi cand le adunam intr-un volum, cel putin noua, ni se pare ca ele, in general, isi pastreaza valoarea si nu sunt motive de a le contesta. Ar fi aici o dovada ca nu tot ceea ce s-a publicat in perioada comunismului trebuie negat; mai ales cand ne referim la cultura romaneasca din secolele XVIII-XIX o asemenea incercare nu se justifica.
Altfel, cum usor se poate observa, succesiunea materialelor care compun structura volumului nu are la baza ordinea vechimii acestora, de la datele aparitiei lor in diferite publicatii sau, unele, in volumele noastre anterioare, ci are in vedere o sistematizare tematica.
Cateva din materialele din acest volum au la baza extrase din cartile elaborate de noi in ultimul deceniu, iar acum, completate, constituindu-se, dupa opinia noastra, in micro-sinteze, cu valoare de studii. Ele abordeaza aspecte importante ale gandirii social-politice si istoriei nationale, precum: problematica formarii natiunii romane, periodizarea iluminismului romanesc, probleme de ideologie social-politica in istoriografia romana, circulatia valorilor occidentale in Principatele Romane.
Asa cum am mentionat mai sus, o buna parte dintre studiile sau articolele intrand in structura acestui volum, au fost publicate de noi in „Revista de filosofie‖, publicatia Institutului de Filosofie al Academiei Romane. Chiar primul nostru articol, cu caracter stiintific, din anul 1965, reprodus in volumul de fata, a aparut in aceasta revista; o asemenea publicatie, dupa opinia noastra, mai ales din anii 1965-1970, in ciuda dogmatismului vremii, avea o anumita deschidere tematica, incurajatoare pentru tinerii cercetatori. Asa se explica faptul ca in paginile ei, incepand cu anul 1965, au putut sa apara studii nu numai despre ieromonahul-profesor Eufrosin Poteca, ci si despre ideile unor inalti ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane, precum mitropolitul Dosoftei sau mitropolitul Veniamin Costachi, materiale reproduse, de asemenea, in volumul de fata.
Pe linia receptarii spiritului european al timpului se inscrie studiul reeditat in acest volum despre legaturile cultivatului boier moldovean N. Rosetti-Roznovanu cu carturarii si oamenii de scoala de seama din Occident in epoca de la 1821 si contactul sau cu ideologia „Luminilor‖, relevand, mai ales, adeziunea acestuia la miscarea pentru raspandirea invatamantului primar in lumea celor de jos.
Urmand succesiunea indicata in structura volumului, intre altele, am reeditat aici doua materiale mai vechi, la care ne-am referit mai sus, publicate in „Revista de filosofie‖: despre „trasaturi iluministe‖ in gandirea mitropolitului Veniamin Costachi si despre conceptia iluminista a lui Eufrosin Poteca. Sunt materiale pe care ulterior le-am dezvoltat in studii mai ample si pe care le reproducem aici ca unele care ne amintesc de faza de inceput a activitatii noastre stiintifice, dar si, cum am observat mai sus, ne amintesc de o anumita deschidere, la datele aparitiei lor, in regimul socio-cultural al timpului.
Alte materiale din volum privesc discutia referitoare la un iluminist necunoscut din epoca de la 1821, identificat de noi, in cele din urma, cu Stolnicul Voicu Perieteanu. Reeditam aici, mai intai, studiul de comentarii, cu demonstratia identificarii definitive a acestui personaj, publicat de noi intr-un volum aparut cu mai multi ani in urma in Editura „Paideia”. Apoi, ca anexa la acest studiu, reeditam textul din „Revista de filosofie”3, care reproduce scrisorile Stolnicului de la Iasi, adresate lui Eufrosin Poteca, la Bucuresti.
In aceeasi serie vizand problematica circulatiei ideilor in rastimpul urmator revolutiei din 1821, un amplu studiu din volum priveste personalitatea lui Ionica Tautu in ipostaza lui de ganditor social-politic, studiu aparut initial, partial, in lucrarea noastra dedicata ideologiei epocii Luminilor, iar apoi, integral, in volumul aparut in Editura „Paideia”.
Referindu-ne la aceste materiale din urma, editate deja intr-o carte, trebuie sa mentionam ca o noua reeditare a lor ni s-a parut necesara intr-un volum pus sub titlul de fata, alaturi de alte studii, ele conferind substanta tematicii in discutie.
Partea finala a volumului cuprinde o serie de materiale care privesc epoca pasoptista (de la 1829 la 1859). 1 Ar fi de mentionat ca la data aparitiei sale articolul din „Revista de filosofie”, Trasaturi iluministe in gandirea si activitatea mitropolitului Veniamin Costachi, in atmosfera de „deschidere” la care ne referim, drept semn al recunoasterii unui act de restituire a imaginii prelatului in istoria culturii nationale, era intampinat cu o prezentare favorabila de revista Patriarhiei Romane, „Biserica Ortodoxa Romana”, an XXXVI, 1968, nr. 11-12, p. 1426-1427.
Un articol reprodus aici, aparut in „Revista de filosofie‖, se refera la ipostaza de publicist si ganditor social-politic a invatatului profesor de retorica de la „Sf. Sava‖, Simeon Marcovici, cu reflectiile si optiunile sale asupra formelor de organizare statala, aplicabile si Principatelor Romane.
Semnificativ pentru imaginea epocii pasoptiste si aspiratiilor romanesti din aceasta epoca este articolul cu caracter sintetic din volum care se refera la circulatia ideii unitatii nationale in deceniile IV-VI ale secolului al XIX-lea, premergand infaptuirii Unirii Principatelor.
Acest grupaj de materiale se incheie cu un studiu care se refera la gandirea social-politica a ctitorilor Scolii romane de Drept din Bucuresti, Constantin Bosianu, George Costaforu, Vasile Boerescu, asa cum reiese ea dintr-o serie de periodice unioniste binecunoscute, din anii 1857-1859; este un studiu aparut in „Revista de istorie‖, cu aproape trei decenii in urma, ulterior comentat si in volumul nostru dedicat Scolii nationale de la „Sf. Sava‖. 6
Incheind aceasta prezentare, referitor la studiile aparute in periodice, este bine sa mentionam aici, atentionand pe cititori, ca in succesiunea indicata de structura volumului, pe alocuri, unele repetari punctuale, altfel, putine, au fost inevitabile, ele fiind impuse de exigentele respectarii principiului publicarii integrale a textelor, asa cum arata ele in aceste periodice.
Stranse la un loc, pentru a le face mai accesibile oamenilor de specialitate, precum si altor cititori, interesati de aceasta problematica, studiile editate de noi in acest volum speram sa se constituie, poate, intr-o contributie, cat de cat, utila, la cercetarea istoriei gandirii social-politice romanesti din secolele XVII-XIX, la cunoasterea, in general, a culturii romanesti din aceste secole.
Autorul
