Dimitrie Cantemir – Punte a cunoasterii intre orient si occident. Studii si articole

Aceasta carte nu este doar o suita de studii si articole despre un mare carturar, despre cel mai mare carturar al unui spatiu geopolitic si geostrategic de confruntare si de confluenta, despre un savant si despre un Domn al romanilor – Dimitrie Cantemir –, scrise cu migala, competenta, respect, aplecare stiintifica spre studiu temeinic si aprofundare istorica, ci mult mai mult. Dincolo de acestea, volumul de fata este si o necesara reproiectie, printr-un fel de fractali epistemologici, am spune, a unui timp istoric complex si extrem de complicat, care, ca intr-un caleidoscop de civilizatii si universuri trecute, revine mereu in conditionarea actualului. Cine a citit opera lui Cantemir sau macar o parte din ea isi da seama cu usurinta nu numai de valoarea si universalitatea ei, ci, paradoxal, si de actualitatea ei intrinseca, inteleasa, cumva, ca o revenire ciclica la conditiile esentiale ale schimbarii de paradigme. In aceasta consta, de fapt, genialitatea marelui carturar, calitatea viziunii sale filosofice istorice si geopolitice, chiar daca o astfel de perspectiva nu este formulata nicaieri, in scrierile sale filosofice, explicit si categoric. Dimitrie Cantemir, omul plin de farmec, jovial si, in acelasi timp, temeinic iscoditor, ca un fel de Socrate elegant, la patru ace, privea foarte atent si foarte ingrijorat nu doar inainte, la un viitor care se anunta, ca si acum, plin de nori si ingrijorari, ci si dincolo de ceea ce se vedea, in vortexul misterios si nesigur al vremuirilor si devenirilor. El credea, totusi, in randuieli, in randuielile neamului, in sistemele de valori in care a fost durata civilizatia Carpatilor si a Dunarii. Dar labirinturile si orizonturile cenusii in care erau obligati sa traiasca si sa supravietuiasca romanii, cel mai vechi si, poate, cel mai intelept dintre popoarele Europei, si conflictualitatea vremii l-au determinat sa opteze pentru un vector mai apropiat, cel rusesc, pavaza a crestinatatii, care ar putea contura mai clar si mai realist o zona de siguranta strategica, in interiorul sau, mai precis, inapoia careia neamul romanesc sa fie lasat sa-si continue viata si sa-si rechibzuiasca destinul, in jurul pilonilor sai ancestrali – pamantul, valorile si credinta.

Studiile si articolele din acest volum prezinta un Cantemir, deopotriva, meditativ, ingrijorat si constructiv, un Cantemir care dureaza punti de cunoastere intre uriase zone de cognitie milenara, singurele care pot genera cu adevarat profunzimea, consistenta si perenitatea lumii. Planul actiunii directe, exprimat mai ales in optiunea sa strategica pentru Rusia, ca forta capabila sa apere crestinatatea si sa se constituie, implicit, intr-un fel de zid-garant, inteles ca o uriasa zona de siguranta strategica, inapoia si sub protectia careia neamul romanesc sa poata supravietui, sa se poata reunifica, linisti si chiar dezvolta, este insotit de unul mult mai vast si mai consistent, care tine de construirea unui pod cognitiv intre Est si Vest, intre cele doua mari civilizatii – cea orientala si cea occidentala –, cum vor fi ele numite peste aproape trei secole, spatiul romanesc fiind prezentat, prin scrierile marelui carturar, asa cum este el, cu obiceiuri stravechi, sedentare, cu un stil de viata propriu, foarte bine constituit si construit prin valorile stramosesti. Cu alte cuvinte, Cantemir a constientizat spatiul european, care incepea sa iasa din cenusiul inca misterios al Evului Mediu si se angaja in marea Renastere stiintifica, umanista si intelectuala.

Autorii studiilor si articolelor reunite in acest volum au avut in vedere, deopotriva, izvoarele marelui fluviu – ne referim la fluviul cognitiei cantemirene, ca atare, dar si la revarsarea lui in marele ocean cognitiv din debuseul unei ere noi –, care avea sa repropulseze Europa in avangarda civilizatiei cunoasterii si progresului. Valoarea operei cantemirene trece dincolo de frontierele moldave, de frontierele romanesti, in general, si se regenereaza in universal, apartinand, deci, lumii intregi. Nu intamplator, desigur, opera lui Cantemir se afla in marile biblioteci ale lumii si mai putin in spatiul sau de origine, adica la el acasa. Dar izvorul si, respectiv, nucleul din care s-a generat aceasta uriasa opera raman in spiritualitatea ancestrala a romanilor, in arealul initial, in patria-izvor. Cantemir nu a trait prea mult timp pe meleagurile stramosilor sai romani. Dar copacul Cantemir nu si-a stramutat niciodata radacinile din solul valorilor, culturii si civilizatiei romanesti, indiferent de conjuncturile in care a trait, a gandit, a visat si a creat. In toate timpurile – chiar si atunci cand Cantemir traia departe de Moldova –, el a ramas, prin spirit si iubire de neam, un mare roman.

Desigur, in legatura cu marele carturar, supranumit print intre filosofi si filosof intre printi, exista si controverse. Exista chiar si opinii sau nedumeriri referitoare la optiunile sale politice si geopolitice, la viziunea sa strategica privind confruntarea intre lumea crestina si lumea musulmana, si chiar la cea existenta inca de pe atunci, dupa mare schisma din 1054, din interiorul crestinatatii. Unii dintre contemporanii nostri considera Rusia ca un pericol urias pentru Europa, pentru Occident, in general, pentru lumea democratica si, in acest cadru, si pentru Romania. Altii cred ca, dimpotriva, nu Rusia reprezinta principala amenintare la adresa pacii si securitatii lumii, ci Occidentul. Sunt si unii care cred ca, de fapt, principala amenintare la adresa lumii intregi o constituie recrudescenta extremismului, indeosebi a celui religios si, in cadrul acestuia, a extremismului musulman, concretizat acum, iata, in ceea ce numim aparitia si recrudescenta Statul Islamic etc. Ieri, jocurile strategice erau facute de Inalta Poarta, de Moscova si de Viena, in general, de Occident. Astazi, datele esentiale ale problemei geopolitice si geostrategice, in ceea ce priveste Romania, nu sunt prea mult schimbate, chiar daca dinamica pericolelor, amenintarilor si vulnerabilitatilor la acestea este mult mai complexa. Nici astazi aceste lucruri nu sunt prea clare pentru noi, asa cum neclare au ramas multe momente cruciale din istoria omenirii, din cea a spatiului european si, cu atat mai mult, din cea a spatiului romanesc, scrisa doar dupa unele surse.

De aceea, intoarcerea la Cantemir, inteles fie si doar ca o punte de cunoastere intre Orient si Occident, nu neaparat si ca o posibila resursa pentru gasirea unor solutii necesare si suficiente pentru Romania, reprezinta, cel putin un suport de meditatie stiintifica si strategica, nu contemplativ si admirativ, ci, asa cum a crezut acest slujitor si aparator al spatiului romanesc si al crestinatatii, metodic si constructiv. Studiile si articolele reunite in acest volum au meritul de a face un pas important in acest sens. Dar cercetarea operei cantemirene, desi au trecut mai bine de doua secole si jumatate de cand a fost creata, si s-a scris atat de mult despre ea, se afla abia la inceput. Cantemir urmeaza sa fie, inca, studiat, cunoscut si inteles in toate profunzimile si orizonturile sale. Asociatia Europeana „Dimitrie Cantemir”, prin membrii sai fondatori, prin identitatile si institutiile care poarta numele carturarului roman, prin efortul actual al aducerii operei originale a marelui ganditor in tara, prin grupul de autori, care au participat efectiv la realizarea acestui prim volum de o asemenea anvergura, releva un nou orizont de asteptare cognitiva stiintifica si strategica cantemireana, deopotriva universala, europeana si nationala, prin care sa se genereze un benefic suport de cunoastere si respectare a valorilor nationale, in contextul valorilor europene si internationale, indeosebi pentru cetateanul roman si pentru cetateanul european, precum si o posibila oferta de expertiza stiintifica, din perspectiva istorica si actuala, pentru decidentul politic si strategic roman. Pentru a fi in masura sa-ti proiectezi viitorul, trebuie sa-ti cunosti, sa-ti recunosti si sa-ti intelegi foarte bine trecutul.