Istoria razboiului are in consistenta ei doua planuri: unul oficializat, la care au acces cei interesati si altul, desfasurat in paralel ori cu intarziere, tacut, nestiut, cu drame si tragedii umane ce au lasat adanci cicatrici interioare, nevindecabile nici dupa generatii. Ceea ce istoria n-a retinut, sta in puterea literatilor sa completeze. Poate la acest fapt s-a gandit Nela Diana Radu Grigorescu cand a afirmat ca anii,, trag dupa ei destine si oameni”, adica povesti de viata care nu trebuie sa ramana uitate.
(…)
In structura romanului, discursul epic este fragmentat, fiindca Nela Diana Radu Grigorescu alege tehnica alternarii planurilor narative: viata familiei Lare dintr-un sat saracit de razboi cu destinul individual al unuia dintre feciori Marin/ David Oswald, care ajunge in lumea marilor bogatasi. In America, viata si numele lui Marin se schimba radical, obtine o mostenire considerabila, este tradat de amanta si de prieten, renunta la tot, ia sub tutela o copila orfana si ajunge in sat exact in momentul in care preotul trebuie sa-i pomeneasca numele alaturi cu al celor,, urcati la ceruri”.
Cele doua planuri par exercitii de imaginatie scrise de doua maini scriptoricesti. Prima absoarbe naratorul, a doua ramane zona de tampon, ca o proba de respiratie intre doua avanturi. Ambele redau expresii ale multiplelor fatete sub care se deruleaza destinul, dincolo de vointa omului trecator prin asta lume.
Pornind de la experienta scripturala acumulata in proza romaneasca, cred ca autoarei Nela Diana Radu Grigorescu ii va fi lesne sa realizeze noi proiecte literare care pot da masura talentului in proza de larga respiratie.
Prof. Lina Codreanu
