Despre pacat si urmarile sale Cuvinte la Postul Mare despre moarte

Dragi cititori, cine este vrajmasul nostru cel dintai si cel de pe urma, cel mai rau si cel mai viclean? Pacatul. Acesta este vrajmasul cel dintai, fiindca cine ne-a lipsit de chipul lui Dumnezeu? Cine ne-a izgonit din Raiul desfatarii? Cine ne-a asezat pe acest pamant al plangerii si al tristetii? Pacatul. Acesta este si vrajmasul cel de pe urma, fiindca cine ii va indeparta pe pacatosi de la fata lui Dumnezeu pentru totdeauna? Cine ii va acoperi de rusine si de blestem in fata intregii lumi? Cine ii va arunca definitiv in iad, in mainile diavolului si ale ingerilor sai, pentru vesnicele munci? Pacatul. Acest vrajmas este infricosator, fiindca ne pierde sufletul si trupul, ne intuneca mintea, ne subjuga inima, ne supune bolilor, ne da mortii si putreziciunii. Vazand aceasta cruzime si viclenie a vrajmasului nostru, pacatul, ar trebui sa ne sarguim sa fim cu deosebita luare aminte impotriva lui, sa luam din timp toate masurile impotriva loviturilor si vicleniilor lui; lupta cu orice fel de pacat trebuie sa devina nevointa necontenita si cea mai insemnata a vietii noastre; toata priceperea si puterea noastra, toate mijloacele si ostenelile firesti sau darurile sa le intrebuintam pentru a birui pacatul sau, cel putin, pentru a ne feri de el.