De la munte pe Hamoaca. 100 de ani de la colonizarea motilor in judetul Satu Mare

In anul 1924 au coborat din crangurile rasfirate ale Tarii Motilor cateva sute de familii, inspre Campia Careiului si cea a Satmarului. Acesti batrani, barbati, femei si copii, grupati in convoaie formate din carute acoperite cu „arn’eŭ” – coviltir –, erau colonistii pe care noile autoritati romane au hotarat sa ii aduca pe granita. Ei au fost asezati pe fostele mosii ale unor familii nobiliare maghiare, trecute in proprietatea statului, cu ocazia Reformei agrare din 1921. Imaginea acestei aparitii exotice – cea a motilor coborati din munte, pentru a‑si lua in primire loturile de colonisti intr‑o vara torida – este una ce inca impacteaza. Tocmai de aceea, chiar si la un secol de la acest eveniment, el se bucura inca de un loc bine definit in traditia orala a diferitelor comunitati locale. Colonistii moti – stabiliti in Scarisoara Noua, Ianculesti, Marna Noua, Horea si Gelu – nu au avut o viata usoara. Turnurile neasteptate ale sortii, precum si greutatile pe care acesti munteni, transplantati la campie, au trebuit sa le infrunte s‑au constituit, in timp, intr‑o veritabila saga. Intreaga poveste a motilor colonisti ar putea constitui, fara niciun dubiu, scenariul unui film de succes. Abandonati de catre autoritati, implantati intr‑un mediu ostil, ei au reusit, in cele din urma, sa isi incropeasca niste gospodarii saracacioase.