Cuvantari Praznicale si Morale

Studiu introductiv de Ionut-Daniel Bancila.

 Sfantul Grigorie de Nazianz (329-390) este unul dintre cei mai importanti teologi ai Bisericii, Traditia atribuindu-i supranumele „Teologul”. Cuvantarile cuprinse in acest volum au ca subiect fie chestiuni teologice de maxima importanta, precum Invierea Mantuitorului, Cincizecimea, Sfanta Lumina, fie chestiuni de ordin practic, precum iubirea de saraci, necazurile acestei vieti trecatoare, exemplu fiind emotionanta Cuvantare intitulata „La tacerea tatei in fata bataii grindinei”. 

 „De ce suferim de boala in sufletele noastre, boala cu mult mai rea decat cea a trupurilor? Boala trupeasca vad ca vine fara de voie, in vreme ce cealalta vine prin alegere; cea dintai se desfiinteaza odata cu viata aceasta, iar cealalta ne insoteste cand ne vom stramuta de aici. Pentru ce nu ne ajutam noi firea inca avand vreme? Pentru ce, trupuri fiind, nu ne impodobim trupul cu smerenia? Pentru ce ne desfatam cu necazurile fratilor nostri?

            Sa nu mi se intample aceasta, nici sa ma imbogatesc eu, in timp ce altii se afla in stramtorare; nici sa ma aflu in buna stare, daca nu voi da ajutor ranilor acelora; nici sa am hrana suficienta, nici adapost, nici acoperamant, daca nu le voi si oferi paine si nu le voi face parte de imbracaminte dupa putinta, si nu ii voi odihni sub un acoperis. Ci pe toate sa le afierosim lui Hristos, pentru ca in chip curat sa-I urmam Lui, ridicandu-ne crucea si, usor invesmantati si de nimic trasi spre cele de jos, sa-L castigam in locul a toate pe Hristos. Prin smerenie sa ne inaltam si prin saracie sa ne imbogatim; sau impreuna cu Hristos sa ne impartim averile, pentru ca si ceea ce aveam sa se sfinteasca prin posedarea averilor in chip bun si prin a-i face partasi la acestea pe saraci.”

Sfantul Grigorie de Nazianz, La saraci XVIII