Dora Pavel revine cu un nou roman psihologic, Crush, de factura „neuro-gotica”, in care fantasmele unor singuratati devoratoare alterneaza cu cele ale unui erotism intens, obsesiv, mereu esuat. Un roman al blocajului existential. Un roman ai carui protagonisti sunt condamnati definitiv la singuratate. O singuratate care zvacneste disperat sa iasa din ea insasi. Pulsiunile pe care le-a starnit in cei trei barbati feminitatea Torei Cadis – pictorita devenita ulterior dansatoare la bara – rabufnesc diferit, dar la fel de ravasitor, in tot atatea episoade de dragoste ratate. Desi destinele se intersecteaza, incercarile de iesire din autoizolare nu sunt decat transgresiuni identitare, care au drept consecinta un obsesiv crush. Fie ca este vorba despre marturisirile descoperite in jurnalul unui student la arhitectura, Zeno, in urma mortii sale violente, fie despre fantasmele adolescentine, asociate puseurilor de panica, de trufie si narcisism ale fratelui sau mai mic, Robert, naratorul romanului, fie despre trairile cosmaresti ale lui Sandini, posesorul unei inimi „impostoare”, pentru toti evadarea din propriul ego prin erotism pare imposibila, chiar strivitoare uneori. Adaugand la toate acestea ideea profanarii mortii insesi, romanul capata treptat accente acutizate de thriller.
