Cronica de arta despre pictori si tablouri in paginile gazetelor romanesti din veacul al 19‑lea (1860–1900) volumul 2

„Acesta este cel de-al doilea volum care recupereaza „cronica de arta” din presa romaneasca a veacului al XIX-lea. Cel dintai a aparut la Editura Mega, Cluj-Napoca, in 2017, cu titlul Cronica de arta. Despre pictori si tablouri in paginile gazetelor romanesti din veacul al XIX-lea (1860–1900).

Volumul de fata cuprinde un numar important de texte despre artistii si arta plastica din spatiul romanesc, aparute intre 1860 si 1900, identificate de noi in urmatoarele reviste si gazete: Revista Carpatilor, Trompeta Carpatilor, Atheneul roman, Pressa, Convorbiri literare, Amicul artelor, Vointa nationala, Revista orientala, Literatura si arta romana, Viata noua, Revista idealista, Arta romaneasca, Gazeta artelor, Revista noua, Revista poporului. Textele au fost semnate de cronicari foarte diferiti ca stil si anvergura profesionala (jurnalisti, scriitori si istorici, critici de arta, pictori si arhitecti, medici, economisti si avocati) si par sa se fi nascut dintr‑o tripla ambitie a autorilor, si anume: (1) sa-i aduca pe cititori cat mai aproape de pictori si tablourile lor, (2) sa initieze publicul amator in limbajul artei si (3) sa conserve intacte emotia, placerea sau neplacerea incercate de ei la vizitarea unei expozitii temporare sau a unui muzeu. Desi cheia cronicilor trebuie sa fi fost punerea in valoare a picturilor si a oamenilor care le-au realizat, ele sunt incarcate cu detalii privitoare la biografiile artistilor, la povestile din spatele picturilor, la expozitiile de arta si gruparile de artisti, la piata de arta si colectionarii cei mai cunoscuti din epoca.

Legat de formatul editarii, la fel ca in primul volum, am inventariat gazetele in ordinea in care au aparut pe piata si le-am urmarit rubricile dedicate picturii pana la disparitia sau prima lor suspendare. Acesta este motivul pentru care frontiera 1900 a fost depasita in cazul a doua-trei publicatii.

(…)

Volumul acesta nu ar fi fost posibil, in aceasta forma, fara sprijinul esential al unor profesionisti de la Biblioteca Academiei Romane din Bucuresti (mai exact, doamna Lenuta Mitrea si domnul Catalin Mirea) si de la Biblioteca Facultatii de Istorie din Bucuresti (doamnele Mihaela Harnagea si Niculina-Violeta Nicolescu). Exprim aici toata gratitudinea mea. De asemenea, multumirile mele se indreapta catre Editura Mega, domnii Cristian Sincovici si Francisc Baja, pentru aparitia volumului. Cu profesorul Alin Ciupala am purtat indelungi discutii pe seama editarii volumului. Ii multumesc pentru idei, sfaturi si rabdare.” – Lidia Trausan-Matu