Creanga de aur reflecta, elementul unificatoral dispersiunii", un,, talisman",,, o pecete": In basmele culese de Petre Ispirescu, de pilda, ea e vlasia unui axis mundi, care reia Arborele Lumii al Eneidei. E izvorul Apei Vii, care desteapta spirite, le permite transcenderea genului lor sau a lumii lor, si permite oricarui slujitor sa fie continuatorul societatii adamice. Deloc intamplator, creanga de aur e in grija unui gradinar – nomothetizare simbolica,, a conducatorilor oculti ai omenirii”, care reflecta rolul lui Adam si sarcina mesianica a lui Hristos, aratat dupa miracolul Invierii in hainele unui gradinar. Ritul vegetal – cresterea, ingrijirea, ruperea si daruirea crengii de aur – se suprapune ritului moral: pe de o parte, creanga preface lumea vazuta in lume nevazuta, ca pret al ascezei unui slujitor care preschimba grija lui pentru natura – deci pentru modul ontologic inferior – cu grija divinului fata de sine.
