Mahala. Cuvant provenit din limba turca, amintind de timpurile cand Tarile Romane se aflau sub suzeranitate turceasca. Era locul cel mai mizer din oras. Dar nu va fi asa multa vreme. Cu timpul, oamenii vor uita cuvantul. Il vor inlocui cu cartier. Suna mai frumos, ca vine din franceza. Oricum, fie mahala, fie cartier, viata oamenilor nu prea diferea. Ea este ilustrata si in cartea de fata, care aminteste de o mahala ca toate mahalalele Bucurestilor din timpul premergator celui de-al doilea razboi mondial. Martori obiectivi au inregistrat totul, sau aproape totul, redandu-l asa cum a fost. Multi dintre eroi au existat aievea. Mai toti au parasit lumea. Dar au lasat ca amintire fragmente din viata lor de mahala, cu bucuriile si, mai ales, cu durerile ei. Le puteti afla citind cartea, tragand singuri concluzii, eventual comparand viata de acum cu aceea a copiilor traitori atunci. Veti avea multe surprize!
