De secole, principala sarcina, atributul esential care i-a consolidat femeii status-rolul de femeie in majoritatea societatilor, dar si un loc central in diferite culturi, l-a reprezentat capacitatea sa de a procrea, de a aduce pe lume si de a creste copii. Desi dobandita biologic, aceasta capacitate – de a fi mame – a fost, in marea majoritate a tipurilor de comunitati istoriceste constituite si dezvoltate, cultivata, imbogatita, cenzurata si chiar reificata de cutume, norme, traditii, obiceiuri, legi, moravuri si valori.
Maternitatea (privita in sensul calitatii de mama) in Romania, este astazi un subiect abordat mai mult din punct de vedere medical, psiho-pedagogic, sau demografic (respectiv din perspectiva natalitatii) si mai putin din perspectiva a ceea ce inseamna si implica statutul de mama. Cunoasterea acestei perspective, regasita in reprezentarile sociale ale maternitatii pe care femeia mama si le-a format de-a lungul vietii, faciliteaza intelegerea asumarii si exercitarii status-rolului de mama, si implicit a construirii identitatii de mama, in raport cu alte identitati familiale sau ocupationale ale femeii.
Camelia Voicu
