Constiinta si cuvant. Eseuri despre romanele lui Augustin Buzura

Fireste, cineva trebuie sa ridice mana spre a fi vazut de ceilalti care cred ca el, insa n-au curajul sa strige. Oricand e momentul adevarului, al dreptatii, al sinceritatii, si, mai mult decat oricand, e acum. (Augustin Buzura, Fetele tacerii)

* * *

Daca nu exista libertate de constiinta in afara adevarului moral, cautarea lui este cel dintai pas pe care individul alienat va fi ajutat sa-l faca spre regasirea de sine. Drept pentru care, impulsionarea lui in aceasta directie va fi prima procedura in terapia pe care scriitorul o va aplica personajelor suferinde. Ca sa o aplice, are la dispozitia sa un singur instrument – cuvantul.

O abilitate a romancierului este si aceasta – de a le da senzatia cititorilor ca autorul si personajul-narator sunt intelesi sa lucreze in beneficiul lor, mana in mana. Drept pentru care, nu excludem posibilitatea ca Buzura – scriitor terapeut, dedicat vindecarii constiintelor – sa fi recurs la aceasta tehnica narativa si ca la o forma de psihoterapie intermediata, bazata pe empatie si pe incredere reciproca. Se dovedeste, de altfel, ca, facand din personajul-narator un coterapeut, scriitorul dubleaza implicit forta persuasiva a literaturii sale asupra cititorilor. (Angela Martin)

* * *

Angela Martin este de formatie hispanista, traducatoare de beletristica din spaniola si franceza, publicista.

Debuteaza ca traducatoare in 1975 la Editura Univers cu Bat tobele pentru Rancas, roman care deschide pentalogia lui Manuel Scorza. Colaboreaza constant cu Editura Univers, care ii editeaza si celelalte romane ale scriitorului peruan: Garabombo invizibilul (1976), Calaretul fara somn (1981), Cintecul lui Agapito Robles (1983). La aceeasi editura publica mari scriitori, clasici si contemporani, ai literelor spaniole: Alonso Amado (Materie si forma in poezie, 1982), Juan Valera (Juanita, 1988), Eduardo Mendoza (Orasul minunilor, Anul potopului, 1997).

Este atrasa de istorie, de critica si teorie literara; gratie traducerilor ei din franceza, carti importante ale unor autori precum Denis de Rougemont, Georges Poulet, Jean Starobinski, Jean Rousset, Jaap Lintvelt au intrat in urma cu decenii in bibliografia studentilor filologi. Din 1990, este acaparata de alte activitati in campul culturii. Ramane insa fidela proiectelor literare. Dupa cum fidela le ramane „autorilor ei”, la care, la rastimpuri, va reveni.

Crede in necesitatea promovarii in Romania a operei lui Kjell Espmark, scriitor suedez si presedinte al Comitetului Nobel pentru Literatura intre 1998 si 2005, si semneaza ea insasi versiunea romaneasca a romanelor Uitarea (Ed. Institutului Cultural Roman, 2003), Calatoria lui Voltaire (Ed. Fundatiei Culturale Romane, 2006) si Béla Bartók contra celui de-al Treilea Reich (Ed. Polirom, 2012).

Ingrijeste prima editie romaneasca augmentata si definitiva a romanului Despre eroi si morminte (Univers, 1997; Humanitas, 2003) de Ernesto Sábato, iar mai tarziu, editia definitiva a romanelor lui Augustin Buzura: Recviem pentru nebuni si bestii (Univers, 2008; Litera International, 2003; Semne, 2005), Absentii (Litera International, 2008), Fetele tacerii (Curtea Veche, 2011, Colectia „Biblioteca pentru toti”). Din publicistica lui Augustin Buzura alcatuieste si ingrijeste volumele: A trai, a scrie (2009), Canonul periferiei (2012), la Editura Limes, si Nici vii, nici morti (2012) la RAO.

Intre 2013 si 2016 ingrijeste in editii definitive integrala romanelor scriitorului si coordoneaza seria de Opere complete Augustin Buzura, la Editura RAO.

Volumele sale, Privilegii (Semne, 2008), Confidente. 42 de convorbiri cu Kjell Espmark (Ed. Curtea Veche, 2011), Intre cuvant si tacere (Ed. Eikon, 2014), Ascensiuni interioare (Ed. Scoala Ardeleana, 2016) contin interviuri si eseuri publicate timp de un deceniu in revista Cultura.

Traduce si prefateaza Gesturile fundamentale ale criticii de Jean Starobinski (Ed. ART, 2014).

In 2017 alcatuieste si ingrijeste antologia critica Intre doua lumi. Augustin Buzura, romancier si gazetar (Ed. Tracus Arte) si antologia Intalniri cu Augustin Buzura, antume si postume (Ed. Institutului Cultural Roman).

In ultimii ani s-a dedicat cu precadere publicisticii. Intre 2005 si 2017, a fost redactor-sef adjunct, apoi redactor-sef al revistei Cultura condusa de Augustin Buzura si patronata de Fundatia Culturala Romana. A fost coordonatorul general al Seriei „Antologiile revistei Cultura” (Ed. Muzeul Literaturii Romane, 2018, 2019): vol. I, Principalii actori (2005-2017). Idei, opinii, atitudini, vol. II, Dosare tematice (2016-2017). Literatura, arta, societate, vol. III, Criticii literari (2005-2017). Estetici, ideologii, tendinte.

Din 2001 este membra a Academiei Latinitatii.