Codul de procedura penala. Comentariu pe articole. Editia 4

Comentariul Codului de procedura penala are drept punct de plecare textul actualului Cod de procedura penala si al Legii de punere in aplicare a acestuia, oferind cititorului informatia necesara pentru a putea intelege, interpreta si aplica noua legislatie procesual penala.

Despre Editia 4

Necesitatea unei noi editii a lucrarii a reiesit din modificarile legislative intervenite de la aparitia editiei anterioare si pana in prezent, din jurisprudenta si consideratiile doctrinare elaborate in baza noii legislatii procesual penale. Editia 4 a lucrarii contine cele mai recente modificari introduse prin Legea nr. 201/2023, care pune textul legal in acord cu deciziile Curtii Constitutionale, Legea nr. 214/2023, precum si Legea nr. 217/2023, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2024.

Structura comentariilor, care cuprind atat interpretarea textului, cu explicatii de ordin teoretic, cat si clarificari privind modul de aplicare a normelor, cu solutii de ordin practic, este astfel conceputa incat sa prezinte o maxima utilitate nu doar pentru informarea cititorului, ci si pentru promovarea unor directii corecte si coerente in plan legislativ si jurisprudential.

La realizarea acestei lucrari au contribuit juristi recunoscuti pentru calitatile lor profesionale si stiintifice, membri ai Comisiei de elaborare a Proiectului noului Cod de procedura penala si/sau ai Comisiei de elaborare a Proiectului Legii de punere in aplicare a noului Cod de procedura penala, efortul lor fiind de a pune la dispozitie un ghid care sa contina raspunsuri imediate, clare si relevante, intemeiate pe solide explicatii teoretice.

Din cuprins

Principiile si limitele aplicarii legii procesuale penale

Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal

Participantii in procesul penal

Probele, mijloacele de proba si procedeele probatorii

Masurile preventive si alte masuri procesuale

Acte procesuale si procedurale comune

Urmarirea penala

Camera preliminara

Judecata

Proceduri speciale

Executarea hotararilor penale

Puncte forte si noutati 

completarea si actualizarea jurisprudentei nationale si a CtEDO, citata in cuprinsul comentariilor;

analiza ipotezei posibilitatii persoanei care a efectuat acte in calitate de judecator de drepturi si libertati, de a solutiona o declaratie de abtinere/cerere de recuzare formulata in legatura cu aceeasi cauza, in faza de camera preliminara/de judecata de un alt judecator

analizarea detaliata a modificarii legislative privind procedura de solutionare a abtinerii sau recuzarii procurorului in tot cursul procesului penal

evidentierea titularilor cererii de stramutare in procedura plangerilor impotriva solutiei de clasare

analiza unei exceptii cu privire la caracterul netransmisibil al calitatii de suspect sau inculpat

analiza ipotezei incalcarii dreptului la aparare a suspectului/inculpatului prin lipsa unei aparari efective, in cazul in care avocatul care il asista/reprezinta nu are competenta acordata de lege de a pune concluzii la instanta investita cu solutionarea dosarului

analiza notiunii de persoana vatamata care are dreptul de a exercita actiunea civila in procesul penal

propuneri de rezolvare a problemelor generate de noua reglementare privind exercitarea actiunii civile fata de partea responsabila civilmente

explicarea modificarilor legislative in privinta sanctiunii nulitatii si propuneri privind rezolvarea problemelor ce se pot ivi in situatiile tranzitorii

propuneri de rezolvare a problemei privind invocarea prescriptiei raspunderii penale in camera preliminara

analiza accesului transfrontalier la un sistem informatic

analiza indisponibilizarii monedelor virtuale prin accesarea portofelelor digitale

a fost analizata problematica obtinerii datelor de abonat asociate unei adrese IP dinamice

expunerea conditiilor si a procedurii in care serviciile de informatii pot recurge la supravegherea tehnica pentru ratiuni de securitate nationala

analiza conditiilor in care informatiile furnizate de serviciile de informatii pot fi administrate ca mijloace de proba in cauzele penale

analiza procedurii speciale de verificare a legalitatii inregistrarilor de securitate nationala, ca si conditie obligatorie pentru administrarea acestor mijloace de proba in cauzele penale

expunerea procedurii de contestare a legalitatii supravegherii tehnice de catre persoanele care au fost supuse acestui procedeu, fara a fi insa trimise ulterior in judecata

relatarile persoanelor inregistrate sau consemnate in afara procesului penal

administrarea in cadrul procesului penal a relatarilor realizate de persoane in contextul apelarii serviciilor de urgenta

audierea prin videoconferinta a persoanelor private de libertate in timpul starii de urgenta si al starii de alerta

administrarea inregistrarii audio-video realizate de catre organele de constatare in care acuzatul recunoaste savarsirea faptei

hearsay statements sau relatarea celor auzite

anacronismul teoriei limitarii valorii probatorii prin raportare la interesul procesual

natura declaratiei data de inculpat in cadrul procedurii acordului de recunoastere a vinovatiei; critica DCC nr. 490 din 27 octombrie 2022

analiza modificarilor aduse prin Legea nr. 51/2023 si Legea nr. 217/2023 cu privire la audierea persoanei vatamate

omisiunea organelor judiciare de a recunoaste calitatea de victima sau potentiala victima a traficului de persoane a persoanelor acuzate de savarsirea infractiunii de trafic de droguri

dreptul la tacere al martorului, DCC nr. 236/2020 si analiza critica a modificarilor aduse prin Legea nr. 201/2023

obligativitatea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice in cazul internarii medicale provizorii

standardul de proba privind existenta falsului sau incidenta cazului de confiscare speciala in cadrul procedurii speciale prevazute de art. 5491 C. proc. pen.

analiza sesizarii de desfiintare sau de confiscare speciala, in cazul implinirii termenului de prescriptie a raspunderii penale, in cadrul procedurii speciale prevazute de art. 5491 C. proc. pen.

privarea de libertate si achitarea ulterioara a inculpatului sau clasarea cauzei; DCC nr. 136/2021 si modificarile aduse prin Legea nr. 201/2023

efectuarea cercetarii la fata locului in cadrul domiciliilor si sediilor profesionale

explorarea emergentului principiu al liceitatii probatorii, in contextul regandirii principiilor sectoriale care fundamenteaza teoria generala a probelor

(re)conceptualizarea loialitatii in procedura penala; explicarea semnificatiei principiul loialitatii probatorii in raport cu regulile inscrise in cuprinsul art. 101 C. proc. pen.; taxonomia procedeelor neloiale numite si nenumite

analiza regimului juridic de excluziune a probelor ilicite (probe ilicite stricto sensu – probe neconstitutionale si/sau probe neloiale – probele ilicite cu etiologie multipla, probe nelegale)

analiza (in)compatibilitatii prezumtiilor cu inversarea sarcinii probei, in contextul trilogiei surselor normative de protectie a dreptului fundamental recunoscut persoanei acuzate de a fi prezumata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale in conformitate cu legea;

expunerea conditiilor si a procedurii in care serviciile de informatii pot recurge la supravegherea tehnica pentru ratiuni de securitate nationala

analiza conditiilor in care informatiile furnizate de serviciile de informatii pot fi administrate ca mijloace de proba in cauzele penale

analiza procedurii speciale de verificare a legalitatii inregistrarilor de securitate nationala, ca si conditie obligatorie pentru administrarea acestor mijloace de proba in cauzele penale

expunerea procedurii de contestare a legalitatii supravegherii tehnice de catre persoanele care au fost supuse acestui procedeu, fara a fi insa trimise ulterior in judecata

au fost evidentiate, explicate si interpretate dispozitiile Legii nr. 201/2023 din 5 iulie 2023 pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea altor acte normative, ce au modificat art. 213 alin. (2) C. proc. pen. si art. 2151 alin. (8) C. proc. pen.; totodata au fost efectuate analize privind necorelarea unor dispozitii legale precum art. 215 alin. (5) C. proc. pen. si art. 82 alin. (1) din Legea nr. 253/2013 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal

au fost abordate probleme ce au aparut in practica – spre exemplu, posibilitatea organului judiciar de a desemna un alt organ de politie abilitat sa supravegheze conduita inculpatului aflat sub control judiciar in cazul schimbarii domiciliului sau a locuintei acestuia din urma

analiza problemelor ridicate de reglementarea obligativitatii verificarii periodice a masurilor asiguratorii (optional)

analiza posibilitatii formularii si a motivelor ce pot fi invocate in cadrul cererii de ridicare a masurilor asiguratorii

propuneri de rezolvare a problemelor generate de noua reglementare privind exercitarea actiunii civile fata de partea responsabila civilmente

explicarea modificarilor legislative in privinta sanctiunii nulitatii si propuneri privind rezolvarea problemelor ce se pot ivi in situatiile tranzitorii

propuneri de rezolvare a problemei privind invocarea prescriptiei raspunderii penale in camera preliminara

au fost indicate noi hotarari CEDO relevante in materie cu privire la intervalul de timp avut in vedere la stabilirea caracterului rezonabil al duratei procesului penal, precum si cu privire la criteriile necesar a fi avute in vedere intr-o astfel de analiza

au fost analizate probleme de practica neunitara si au fost propuse solutii privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor legale

in prezenta editie a fost consolidata jurisprudenta relevanta in materie prin prezentarea unor decizii recente ale instantei de contencios constitutional si ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, dar si prin identificarea unor hotarari recente pronuntate de instantele nationale, astfel incat sa se faciliteze aprofundarea institutiilor prezentate, precum si aplicarea lor intr-o maniera unitara; cu titlu exemplificativ, facem referire la DCC nr. 99 din 25 februarie 2020, precum si la hotararile CtEDO, Sabuncu si altii c. Turciei (hotararea din 10 noiembrie 2020) si Ibrahimov si Mammadov c. Azerbaijan (hotararea din 13 februarie 2020)

au fost identificate problemele de drept care au generat sau sunt susceptibile sa genereze practica neunitara, fiind prezentata in mod pragmatic si critic jurisprudenta recenta

a fost actualizata jurisprudenta la care s-a facut referire de la editia anterioara si pana in prezent, indicand numeroase hotarari ale instantei supreme si ale instantelor din subordine, neaccesibile prin consultarea unor surse deschise de informatii; in acest sens au fost furnizate exemple jurisprudentiale privind, printre altele, momentul incetarii de drept a retinerii fara a fi avute in vedere eventualele minute ramase pana la calculul temporal al orelor pe durata carora a fost dispusa masura

de asemenea, au fost reactualizate comentariile pentru a fi corelate cu modificarile legislative recente, fiind evidentiata influenta acestora asupra problemelor de drept analizate

Despre autori

Coordonator:

Mihail Udroiu – judecator Inalta Curte de Casatie si Justitie; doctor in drept; formator INM; membru in Comisia de elaborare a proiectului noului Cod de procedura penala si in Comisia de elaborare a proiectului Legii de punere in aplicare a noului Cod de procedura penala (coordonator si coautor al lucrarii)

Autori:

Amalia Andone-Bontas – judecator la Tribunalul Bucuresti; formator Scoala Nationala de Grefieri; formator INM

Georgina Bodoroncea – procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (2000-2022); doctor in drept; formator INM; membru in Comisia de elaborare a proiectului Legii de punere in aplicare a noului Cod penal

Sergiu Bogdan – avocat Baroul Cluj; doctor in drept; profesor universitar Facultatea de Drept, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca

Ramona Elena Bolla – procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti; formator INM

Dan Sebastian Chertes – avocat, Baroul Cluj

Ioan-Paul Chis – procuror la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti; doctor in drept; formator la Scoala Nationala de Grefieri; asistent universitar la Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” Bucuresti

Victor Horia Dimitrie Constantinescu – judecator la Tribunalul Bucuresti

Daniel Gradinaru – presedinte al Sectiei penale din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie; doctor in drept; formator la Scoala Nationala de Grefieri; formator INM, lector univ. Universitatea crestina „Dimitrie Cantemir” – Drept penal; Presedinte in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii

Dorel Herinean – avocat, Baroul Bucuresti; doctor in drept; cadru didactic asociat in cadrul Facultatii de Drept, Universitatea din Bucuresti

Andrei Viorel Iugan – judecator la Curtea de Apel Bucuresti; doctor in drept; lector univ. dr. Facultatea de Drept, Academia de Studii Economice din Bucuresti

Claudia Jderu – judecator la Curtea de Apel Bucuresti; formator INM

Irina Kuglay – avocat, Baroul Bucuresti; doctor in drept; membru in Comisia de elaborare a proiectului Legii de punere in aplicare a noului Cod de procedura penala

Constantin-Cristinel Meceanu – judecator la Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti

Mihai Morar – avocat, Baroul Bucuresti

Iuliana Nedelcu – procuror-sef al Sectiei Judiciare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (pana in 2020); doctor in drept; formator INM

Mihai Popa – avocat, Baroul Prahova; doctorand in drept

Lucretia Albertina Postelnicu – judecator la Curtea de Apel Bucuresti; doctor in drept; formator INM si Scoala Nationala de Grefieri; director adjunct responsabil cu formarea initiala la Institutul National al Magistraturii

Sebastian Raduletu – judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului; profesor universitar doctor Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova; Master of Studies in International Human Rights Law, University of Oxford

Toma Catalin Raileanu – judecator la Curtea de Apel Bucuresti

Radu Slavoiu – avocat, Baroul Bucuresti; doctor in drept; lector universitar Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” Bucuresti

Adrian Sandru – avocat, Baroul Bucuresti; doctorand in drept; expert extern Consiliul Europei si Eurojust

Isabelle Tocan – judecator la Curtea de Apel Bucuresti; formator INM

Andra-Roxana Trandafir – avocat, Baroul Bucuresti, doctor in drept; conferentiar universitar, prodecan al Facultatii de Drept, Universitatea din Bucuresti

Marian Trusca – procuror Parchetul Tribunalului Bucuresti, formator INM

Corina Tirlea – procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; formator INM

Mihaela Vasiescu – judecator la Curtea de Apel Targu-Mures; doctor in drept; formator la Scoala Nationala de Grefieri; membru al Retelei Judiciare Romane in materie penala

George Zlati – avocat Baroul Cluj; doctor in drept; formator INM; lector universitar la Facultatea de Drept si Stiinte Sociale, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia