Chirias la Cluj. Fiziologii extrase dintr-un jurnal

Intr-o tara de proprietari, cum e cea in care se intampla istoriile insirate aici, chiriasii sunt o categorie de ordinul unitatilor (4% din populatie, dupa Eurostat). Abia in orasele mai rasarite din Romania, ce se pot numara pe degetele unei maini, ponderea lor atinge procente de ordinul zecilor. Chiriasii merita totusi putina atentie, chiar asa neimportanti si necreditabili: cat poate fi de greu sa-i distingi printre pietonii care traverseaza strazile orasului? Chiriasul este exact acel individ a carui trecere nu-ti va retine atentia mai mult de cateva secunde. Ei bine, are si el sclipiri de luciditate ori clipe de inspiratie, printre momente de-o banalitate infioratoare. Iar daca mai este si ardelean, se prinde greu de niste lucruri. (Marius Oliviu Iacob)

* * *

Mi-a facut placere sa citesc Chirias la Cluj, este scris cu umor si caldura. Autorul se confunda cu naratorul, iar din vocea lor comuna iese Hip, personajul central, un barbat ce poate parea un ratat-urban, ca sa inventez un nume, sau un chirias-proprietar, dupa cum ne este prezentat; cu un job care nu-i place, plin de idei, visuri si avand o mica rezerva de dragoste de oferit. Pe versurile lui Topirceanu din Balada chiriasului grabit, Hip isi cauta fericirea, schimband apartamente si, odata cu ele, chiriase sau proprietarese. Romanul surprinde aerul boem al Clujului, fiind scris cu mult umor si har de Marius Oliviu Iacob. Povestea curge mai intortocheat, simtindu-se faptul ca a fost prima data publicata sub forma unor mici texte pe blog. Insa, micile neajunsuri sunt compensate de stilul placut si bonom in care ne sunt oferite informatii despre viata de chirias la Cluj. (Daniel Timariu)

* * *

Volumul lui Marius Oliviu Iacob propune o tipologie mai putin valorificata, in orice caz, de actualitate: chiriasul, un fel de homeless photoshopat social, economic si intelectual. Mixand o tehnica veche de cand lumea, cea a fiziologiei – Negruzzi e primul nume la care m-am gandit parcurgand primele zeci de pagini – cu elemente de textualism optzecist, Chirias la Cluj este povestea insului contemporan lipsit de mari conflicte interioare sau exterioare, condus de un hedonism temperat, care traieste fara mari drame, luand viata cum vine, chiar daca, fireste, mai are si unele zvacniri, orgolii, ambitii, machisme. Niciodata, insa, iesite din zona de bun-simt, uneori cu gust salciu, dezabuzate. Apeland la mijloacele clasice ale umorului, Marius Oliviu Iacob ii surprinde acestui supravietuitor al zilelor noastre profilul, in tuse adesea inspirate, convingatoare. (Horia Corches)

* * *
Marius Oliviu Iacob este jurnalist si scriitor. Editorul mai multor site-uri de profil social-cultural, precum: inimadecarte. ro, cluj. pro, teatru. info, clujul. xyz, cefilmevad. blog sau clujul. xyz, are la activ pana acum doua carti: Revolutia traita de O. Tara (Alba Iulia, 2012) si cea de fata, Chirias la Cluj (Cluj-Napoca, 2016) – despre locuirea intr-un oras contemporan. Prezentul volum face parte dintr-un ciclu despre Cluj ce va fi urmat de un al doilea, in curs de aparitie, despre ocupatii: Recuperatorul de iepuri. Exista, inca in stadiu de concept, si un volum trei: Terasa la Cluj. Va mai publica la inceputul lui 2018 un roman cu tendinte mistery-horror: Ciocanarul, dupa cazul Operatiunea Somesul.