Ceva profund ascuns. Lumile cuantice si emergenta spatiului-timp

Traducere de Walter Fotescu

Aparitia mecanicii cuantice a avut doua consecinte importante: pe de o parte, explica fenomenele observate la scara atomului si oferea experimentatorilor predictii care aveau sa fie confirmate cu o precizie uimitoare; pe de alta parte insa, punea grave probleme conceptuale: cum sa interpretezi o teorie care parea sa renunte la idealul cunoasterii fara rest a realitatii si sa te oblige sa te multumesti doar cu probabilitati, asa cum afirma Scoala de la Copenhaga sub indrumarea lui Niels Bohr? Einstein nu putea accepta asta, iar disputele lui cu Bohr au ramas unul dintre cele mai pasionante capitole din istoria stiintei. Cu timpul insa, a prevalat tentatia de a descoperi noi rezultate folosind formalismul matematic deja elaborat ti de a-l dezvolta pentru a sonda mai adanc microcosmosul, Scoala de la Copenhaga parea sa se fi impus, iar cercetarea fundamentelor mecanicii cuantice ietise din sfera de interes a fizicienilor, ba chiar era considerata o periculoasa pierdere de vreme.

Totuti, in 1957, opunandu-se curentului predominant, Hugh Everett propune in teza lui de doctorat interpretarea Lumilor Multiple: orice masuratoare a unui proces cuantic (care, conform Scolii de la Copenhaga, da in mod absolut aleatoriu unul din doua rezultate posibile) face ca lumea noastra sa se scindeze in doua lumi – in fiecare se obtine cate unul din cele doua rezultate posibile. Astfel, caracterul aleatoriu al mecanicii cuantice dispare. In schimb, prolifereaza lumi distincte, care nu pot comunica intre ele. Aparent, un scenariu SF.

Sean Carroll, unul dintre marii fizicieni teoreticieni contemporani, e adeptul Lumilor Multiple, iar Ceva profund ascuns e pledoaria lui in favoarea acestei interpretari a mecanicii cuantice. Il atrage simplitatea ei conceptuala – faptul ca nu se loveste de delicata problema a masuratorii si ca trateaza universul in ansamblul lui, fara sa separe artificial sistemul cuantic masurat de aparatul de masura –, dar si pentru ca pare a fi o cale mai directa catre teoria cuantica a gravitatiei – unificarea mecanicii cuantice cu teoria relativitatii generale, care descrie gravitatia.

Cartea lui Carroll e o superba introducere in mecanica cuantica si o prezentare intuitiva a dificultatilor cu care se confrunta fizica in prezent, dar mai ales e invitatia de a reflecta neinhibati asupra fundamentelor celei mai stranii teorii inventate de mintea umana.