Căpşunarii

„A fi căpşunar e o stare de spirit. După mai bine de douăzeci de ani trăiţi şi munciţi în străinătate, tot căpşunar mă simt. Un om plecat provizoriu din ţară, oscilând între două lumi. Un om în căutarea mai-binelui, căci binele nu-i e de ajuns. Povestirile din cartea de faţă nu sunt inspirate din realitate, ci sunt chiar realitate. Cu nume schimbate şi câteva mici adaptări cerute de forma literară, ce se întâmplă în carte s-a întâmplat de-adevărat. Realitatea bate filmul, se zice. Şi chiar aşa e. Viaţa, aşa cum e ea, nu are nevoie de multe artificii stilistice pentru a se lăsa citită şi a ne da de gândit. Trăim într-o lume bizară, în care politicoasa minciună ţine loc de drapel. Am vrut ca, măcar în scris, modul în care am privit şi am simţit eu lumea să capteze fărâma mea de adevăr.” (Dani ROCKHOFF)

„Caut cu înfrigurare mai departe şi pe un raft jos de tot, la podea, văd o cutie în care sclipea ceva de metal. Trag afară cutia, cu greutate. Înăuntru sunt vreo două-trei maşini de tocat carne, toate demontate. Cotrobăi mai atent şi… minune! Dau peste masinuţa-mea-de-măcinat-nuci, demontată şi ea. E completă. O înşfac şi pornesc spre casa de marcat, strângând-o la piept. M-am gândit greşit. După ce am spălat-o, am uns-o, am dichisit-o de bal, după atâta şedere maşina de măcinat nuci a bunicii n-a vrut. N-a vrut pur şi simplu să macine, căci avea dinţii foarte tociţi.”