Prin studiu, prin observarea naturii, a lucrurilor si a fiintelor, omul dandu-si seama de efectele lor, poate deveni din ce in ce mai stapan pe propriile sale miscari.
Inainte de a coordona idei si de a pricepe diferitele lor relatii, omul a activat; si aceasta este adevarat, fie ca luam in seama copilaria individului, fie aceea a spetei. Dar actiunea inceteaza de a fi incoerenta pentru a deveni intr-adevar si repede folositoare numai din momentul cand ea se subordoneaza gandirii cugetate. Si aceasta se aplica actiunii revolutionare ca oricarui alt fel de actiune: ea trebuie sa fie condusa de stiinta, daca nu vrem ca ea sa se piarda in sfortari copilaresti.
In orice materie, a sustine ca stiinta este inutila sau ca studiul nu mai prezinta interes, este numai un pretext gresit pentru a ne dispensa de studiu sau pentru a ne gasi o scuza la o ignoranta continua. Studiul vietii sociale nu va modifica, desigur, prin el insusi forma sociala si nu va da planul, constructia si continutul unei societati noi, elaborate in cele mai mici detalii, dar el ne va dezvalui elementele constitutive ale societatii actuale, combinatiile lor intime cu tendintele lor. Aceasta cunoastere ne va da putinta nu "de a desfiinta prin decrete fazele dezvoltarii naturale a societatii moderne, ci de a scurta perioada de gestatie si de a indulci durerile nasterii lor". – Gabriel Deville, Paris 10 august 1883 [din Prefata]
